Anul 2025 a fost proclamat drept „Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române” și „Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul XX”.
Acești mărturisitori au suferit în timpul represiunii regimului comunist din România ce a avut loc cu precădere în perioada 1948-1964, în timpul lui Gheorghe Gheorghiu Dej.
În noaptea de 14-15 mai 1948 au fost arestați peste 10 000 de tineri, intelectuali, disidenți ai regimului comunist, motiv pentru care prin legea 127/201717, ziua de 14 mai a fost declarată „Ziua Națională de cinstire a martirilor din temnițele comuniste”.
Rezistența în fața morții din temnițele comuniste, s-a făcut printr-o viață spirituală intensă, prin credință și cultură. În celulele de detenție se practica rugăciunea inimii, profesorii universitari închiși țineau prelegeri de istorie, economie, filosofie etc; se învățau limbi străine, se recitau poezii, dar se și compuneau poezii. Cum versurile nu puteau fi scrise cu creion și hârtie, ele se transmiteau prin viu grai sau prin codul Morse, erau scrijelite pe pereți sau pe fragmente de săpun. Colegii de celulă memorau fiecare anumite versuri, astfel încât puteau fi apoi adunate în poezii. Modul acesta de paricipare la crearea poeziilor însuflețea nu doar poeții, ci și pe cei din jurul lor. Mulți dintre deținuți au început să scrie versuri, deși, înainte de a fi închiși, nu erau preocupați de poezie.
Într-un loc în care moartea era mai prezentă decât viața, în care trecutul cu amintirile lui era prea departe și răscolitor, viitorul aproape inexistent, iar prezentul aspru și dureros, singurul sprijin pe care îl aveau deținuții era Cel de Sus. Hristos Dumnezeu și Maica Domnului le-au fost mângâiere, nădejde și întărire, fapt pentru care putem spune că poezia a devenit, alături de credința în Dumnezeu, un sprijin moral și o componentă importantă în viața spirituală a deținutului.
Această poezie constituie un document istoric, o mărturie despre toate aspectele vieții în detenție, începând cu arestarea, continuând cu anchetele, viața de celulă, motivațiile acțiunilor anticomuniste.
De aceea, Biblioteca Liceului Tehnologic Ocna Mureșului a propus ca ziua de 14 mai să fie „Ziua Poeziei din temnița comunistă”, întrucât această poezie dă mărturie deplină, pe de o parte asupra experiențelor vieții carcerale ale deținuților politici, iar, pe de altă parte, vorbește despre frumusețea și noblețea sufletească a acestor deținuți, care în condițiile cele mai cumplite de tortură fizică și psihică au avut totuși o viață spirituală deosebit de intensă și de înaltă, rezistând practic în fața morții prin cultură și credință.
Totodată a fost scris și un proiect cultural-educativ intitulat „Poezia, mărturie din temniţa comunistă”, aflat la ediția a VI-a și inițiat de același Liceu Tehnologic din Ocna Mureș, în anul 2018.
Desfășurat în parteneriat cu mai multe licee și școli din țară, proiectul s-a bucurat la ediția de anul acesta de participarea unui grup de elevi de la Seminarul Teologic Ortodox ”Sfântul Gheorghe” din Botoșani, însoțiți de Pr. prof. dr. Daniel Dascălu, directorul seminarului, bibliotecar Pr. Claudiu Ionescu, prof. Cezar Grădinaru și prof. Marius Rîznic.
Astfel, marți 13 mai 2025, tinerii seminariști din Botoșani au fost pelerini la Mănăstirea „Înălțarea Sfintei Cruci”-Râpa Robilor din Aiud, unde au aflat foarte multe lucruri importante despre mărturisitorii din temnițele comuniste și despre istoria încărcată de simbolistică a acestui lăcaș de cult-monument.
Miercuri, 14 mai 2025, pătrunși încă de emoția din ajun, membrii grupului au efectuat o vizită în Penitenciarul de Maximă Siguranță din Aiud, unde au susținut un recital de poezie și au interpretat piese corale specifice momentului, dar și perioadei Penticostarului în care ne aflăm.
Evenimentul a fost moderat de cea care a inițiat și coordonat acest proiect, bibliotecar, doamna Luminița Bugan (Liceul Tehnologic Ocna Mureș) și Pr. Ionescu Claudiu, bibliotecar la Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sf. Gheorghe” din Botoșani, de asemenea coordonator de proiect.
Dintre participanți, amintim pe omul de cultură Ioan Hădărig, directorul Centrului Multicultural „Liviu Rebreanu” Aiud, doamna prof. Florina Moldovan, directorul Școlii Gimnaziale „Avram Iancu”, Unirea, jud. Alba, doamna comisar Iulia Bara, coordonator al acestui proiect din partea Penitenciarului Aiud, precum și alți invitați, persoane private de libertate etc.
O prezență deosebită a fost cea a istoricului dr. Dragoș Ursu, muzeograf la Muzeul Unirii Alba Iulia, care, pe parcursul evenimentului, a prezentat cartea domniei sale ”Reeducare și represiune în comunism”.
În încheiere, Pr. Prof. Dr. Daniel Dascălu, directorul Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Sf. Gheorghe” din Botoșani, a susținut un discurs de o mare valoare istorică, culturală și teologică structurat pe trei paliere esențiale: credința, poezia și memoria (ca obligativitate la neuitare).
Profund impresionați de această experiență inedită, seminariștii botoșăneni s-au întors acasă având convingerea că poeziile mărturisitorilor din temnițele comuniste reprezintă valori autentice, ce reflectă adevărata viață fizică și psihică a deținuților în toată complexitatea ei. Ele înfățișează aspecte importante ale vieții unei mari categorii de oameni într-o epocă foarte zbuciumată prin care a trecut poporul român timp de aproape 45 de ani.
(Bibliotecar, Pr. Ionescu Claudiu)