În urmă cu câteva luni, usturoiul de Copălău, unul dintre produsele tradiţionale ale judeţului Botoşani, pornea pe drumul spre Europa, în încercarea de a-şi găsi şi recunoaşterea europeană, prin autorizarea Usturoiului de Copălău la nivel naţional şi european, cu Indicaţie Geografică Protejată.
Au venit atunci la Botoşani consilierul ministrului agriculturii, producători şi primarul comunei Copălău, Ciprian Ivanov care, alături de conducerea Direcţiei Agricole, îşi exprimau disponibilitatea de a pune umărul la împlinirea acestui deziderat. Ce ar fi însemnat asta? Promovarea usturoiului de Copălău la nivel european şi pătrunderea acestuia în hipermarketuri, pentru a înlocui produsele aduse din alte ţări.
Numai că din mai şi până acum lucrurile nu s-au prea mişcat. "Suntem într-o fază în care nu pitem depăşi acea mentalitate de asociere. Din start am ştiut că acea formă de asociere nu va fi uşor de realizat dar în această toamnă vom avea mai mult timp pe care să-l dedicăm acestui produs. Am avut săptămâna trecută o discuţie la Ministerul Agriculturii în care am pus la punct unele detalii dar eu reiau rugămintea către cei din zonă să se asocieze. Fără o formă de asociere compactă, în care să-şi dorească toţi acelaşi lucru, noi, cei din Direcţia Agricolă, putem să ne dăm de ceasul morţii pentru că ne vom izbi de un perete. Ei trebuie să se asocieze într-o formă, oricare ar fi ea, pentru a putea beneficia de toate condiţiile legale pentru a dobândi acel brand. Separat nu se poate, doar împreună. Vom urma aceiaşi paşi ca şi în cazul caşcavalului de Săveni. Ştiţi în câţi ani am scos caşcavalul de Săveni? A fost o muncă de patru ani", spune Cristian Delibaş, directorul Direcţiei Agricole Botoşani.
Producătorii au mers la Judecătorie să-şi declare forma de asociere, dar acolo s-au împiedicat de legislaţie şi s-au trezit în dilemă: cooperativă sau asociaţie? Ce să aleagă pentru a dobândi schema de recunoaştere europeană?
"Administraţia locală de acolo îşi doreşte, noi ne dorim, totul e bine până coborâm la producător. Acolo apar tot felul de întrebări, la care noi avem răspunsuri, dar nu-i putem obliga. Înainte de a se pronunţa caşcavalul de Săveni, s-a pronunţat usturoiul de Copălău, de prin 2001- 2003. Apoi a intrat într-un con de umbră. Am scos caşcavalul, iar acum repunem pe tapet acest usturoi şi chiar avem ambiţia asta, dar nu e de ajuns să ne dorim noi, pentru că nu este produsul Direcţiei Agricole. Finalizarea caietului de sarcini ar fi următorul pas, mai exact respectarea acelor criterii obligatorii. Acel caiet va trebui depus un caiet de sarcini la nivel naţional, va sta în perioada de opoziţie la nivel naţional, după care îl trecem în faza a doua, opoziţia la nivel european", susţine Cristian Delibaş.
Perioada de opoziţie reprezintă termenul în care deţinătorul unui alt produs poate clama că produsul său are aceleaşi calităţi, drept urmare nu poate deveni recunoscut la nivel naţional, respectiv european. În cazul caşcavalului de Săveni, un produs care s-a declarat opozant a fost o telemea produsă în Grecia, dar analiza specialiştilor europeni a evidenţiat că nu există similitudini între cele două produse decât că ambele sunt produse lactate. Dacă şi usturoiul de Copălău ar putea deveni un produs recunoscut la nivel european, judeţul Botoşani ar fi primul judeţ din ţară cu două astfel de produse cu Indicaţie Geografică Protejată.
Despre Usturoiul de Copălău, Ştiri.Botoşani.Ro a scris şi aici:
Usturoiul de Copălău a pornit spre Europa! "Ne dorim şi să punem o etichetă gastronomică judeţului Botoşani, alături de cea culturală!"
