Seceta extremă afectează producÅ£iile agricole ale României din acest an, însă va avea impact ÅŸi asupra următorului an agricol, întrucât lucrările nu vor putea fi executate la timp ÅŸi de calitate, susÅ£ine preÅŸedintele AsociaÅ£iei Fermierilor din România (AFR), Daniel Botănoiu.
Acesta consideră că sistemul de irigaÅ£ii ar trebui adaptat la noile tehnologii care să aibă eficienţă maximă pentru plante, însă ar trebui utilizate ÅŸi soiuri de plante tolerante la secetă.
„Trebuie să avem în vedere culturile de toamnă ÅŸi pe cele din primăvara acestui an când discutăm de anul agricol în deplinătatea sa. Dacă în cazul cerealelor au fost rezultate ceva mai bune, dar ÅŸi aici discutăm de diminuări de 35% faţă de anul anterior, în cazul culturilor din primăvara acestui an situaÅ£ia este grea. Sigur că sistemul de irigaÅ£ii ajută atât cât există apă în râuri, lacuri interioare, pânza freatică sau chiar fluvii, apă disponibilă pentru agricultură. Consider că trebuie regândit sistemul de irigaÅ£ii cu adaptarea sa la nou, la noi tehnologii care să aibă eficienţă maximă pentru plante. Important este ÅŸi soiul sau hibridul utilizat, care trebuie să fie tolerant la secetă, dar să utilizeze ÅŸi el la maximum această resursă epuizabilă. Este un an agricol extrem de greu, mult mai greu decât anul 2020, mai ales că discutăm de un deficit hidric major, avem secetă pedologică ÅŸi cantităţi infime de apă la dispoziÅ£ie. Acum se vede cel mai bine lipsa investiÅ£iilor din ultimii ani în sistemul de irigaÅ£ii, deÅŸi există un program cu bani suficienÅ£i pentru realizarea acestor lucrări”, a declarat pentru Agerpres preÅŸedintele AFR, Daniel Botănoiu.
Potrivit sursei citate, culturile cele mai afectate sunt cele însămânÅ£ate în primăvara acestui an: porumb, floarea soarelui, soia, furajele, legumele, dar în egală măsură sunt afectate ÅŸi păşunile. Acesta a transmis că în prezent nu poate face estimări în privinÅ£a suprafeÅ£ei afectate de secetă, aceste date urmând să fie anunÅ£ate de comisiile de constatare a pagubelor înfiinÅ£ate la nivel de judeÅ£.
„Sunt zone unde porumbul este compromis definitiv. Este bine că s-a permis recoltarea culturilor care sunt compromise ÅŸi utilizarea acestora drept furaj însă nu trebuie să uităm că România nu mai deÅ£ine ÅŸeptelul adecvat pentru consumarea acestor furaje. Ce poate să facă un fermier care recoltează 50 de tone de porumb furaj ÅŸi nu are animale? CredeÅ£i că îl cumpără cineva? Toată presiunea acestor timpuri este pusă pe producătorul român, fie că este de cereale, lapte, carne, miere etc. El este cel obligat să piardă, procesatorii, depozitarii, furnizorii de inputuri sau marile lanÅ£uri de magazine nici nu vor să audă de împărÅ£irea riscurilor de pe filieră ci vor să-ÅŸi menÅ£ină profitul neatins în aceste momente critice. Trist, însă adevărat! Nu ne putem hazarda să estimăm o suprafaţă afectată, considerăm că este bine să aÅŸteptăm rezultatul comisiilor numite prin ordin de prefect la nivel de teritoriu, dar ÅŸi informările furnizate de comitetul interministerial proaspăt înfiinÅ£at ÅŸi patronat de prim-ministrul Ciucă”, a adăugat el.
Botănoiu a subliniat că seceta extremă afectează ÅŸi următorul an agricol, în condiÅ£iile în care lucrările agricole nu pot fi executate la timp ÅŸi de calitate, consumurile de combustibili ÅŸi materiale vor fi cantitativ mai mari, inputurile scumpe, iar piaÅ£a blocată.
„Nu au fost precipitaÅ£ii în aproape nicio zonă din România în luna iulie, iar deficitul de apă a depăşit 200 de litri pe metru pătrat în multe regiuni. O situaÅ£ie care, pentru agricultură, nu mai poate fi îmbunătăţită în acest an”, a spus ÅŸeful AFR.
Potrivit acestuia, peste 45% din teritoriul european este afectat de seceta din acest an, ceea ce este "extrem de mult", iar în acest context este nevoie de „politici aferente ÅŸi prevederi practice, arhitecturale, agricole, tehnologice, echipamente colective, planificare regională, managementul apei ÅŸi râurilor, inclusiv prin anticiparea izbucnirilor lor cele mai devastatoare", pentru a ne proteja mai bine de căldură ÅŸi secetă. „Atât sarcina, cât ÅŸi provocarea sunt imense ÅŸi complet noi", a menÅ£ionat el.
PreÅŸedintele AsociaÅ£iei Fermierilor din România consideră că în prezent „orice măsură care poate aduce un bănuÅ£ în acest sector este extrem de bine venită", dar subliniază că trebuie făcut mai mult pe zona de legiferare, investiÅ£ii ÅŸi funcÅ£ionarea pieÅ£ei.
„SoluÅ£ia pentru viitor sunt irigaÅ£iile. Guvernul ar trebui să aibă o politică în domeniu aprobată de toate partidele pe care să o aplice repede ÅŸi să demareze lucrările de infrastructură la canalul Siret-Bărăgan ÅŸi nu numai. SoluÅ£ii de finanÅ£are europeană pentru sisteme de irigaÅ£ii moderne, eficiente se impun mai mult ca niciodată. Industria alimentară va trebui să fi susÅ£inută prioritar, fără a creÅŸte riscul unei alte ameninţări la securitatea alimentară. Este nevoie urgentă de sprijin ÅŸi noi intervenÅ£ii din bugetul european", a arătat Daniel Botănoiu.
AFR consideră că este nevoie de un sprijin de 15.000 euro per fermier şi 100.000 euro per IMM sub forma unei sume forfetare. Plăţile sunt efectuate din fondurile FEADR alocate statelor membre pentru anii 2021-2022 şi care nu trebuie să depăşească 5% din acest fonduri.
„Nu putem să facem în continuare proiecte, iar, pe de altă parte, fermele să dispară. Este ca ÅŸi cum am cumpăra un costum Armani ÅŸi l-am pune pe un muribund. ComparaÅ£ia este dură, însă aÅŸa se întâmplă. Cei care au culturile afectate integral ar trebui să primească urgent acest ajutor să poată începe pregătirea noului an agricol", a adăugat preÅŸedintele AFR.
De asemenea, el a precizat că se discută ÅŸi despre crearea de „bazine" destinate irigării culturilor. „Profităm de abundenţă pentru a ne aproviziona ÅŸi se critică vehement aceste măsuri pe motiv că această apă stocată s-ar face în detrimentul apelor subterane, adevărate râuri de sprijin în timpul debitelor scăzute. Împădurirea masivă, rurală ÅŸi urbană, pare să atingă, de asemenea, un consens, captând CO2, generând oxigen, dar mai presus de toate, creând umbrele de soare eficiente. De exemplu, experienÅ£a trecerii pe sub un stejar mare în mijlocul unui val de căldură", a menÅ£ionat Botănoiu.
În opinia sa, este timpul să împingem lupta împotriva încălzirii globale către nevoia semnificativă de a ne proteja de efectele acesteia, fără a fi nevoie să luăm în considerare doar cauzele ei.
Potrivit ultimelor date furnizate de Ministerul Agriculturii ÅŸi Dezvoltării Rurale, suprafaÅ£a totală afectată de secetă este de 89.605 ha, în 19 judeÅ£e.
SituaÅ£ia suprafeÅ£elor la culturile calamitate se raportează zilnic pe baza proceselor verbale de constatare a pagubelor încheiate. Până în prezent, au comunicat suprafeÅ£e afectate de secetă judeÅ£ele Arad, Bacău, BotoÅŸani, Brăila, Buzău, CălăraÅŸi, GalaÅ£i, Giurgiu, IalomiÅ£a, IaÅŸi, Ilfov, MaramureÅŸ, NeamÅ£, Satu Mare, Teleorman, Tulcea, TimiÅŸ, Vaslui ÅŸi Vrancea.
