Fondul Monetar Internaţional a avertizat Europa să pregătească planuri de urgenţă pentru o criză economică, pe măsură ce riscurile afectează perspectiva regiunii iar politicile monetare şi-au epuizat arsenalul, transmite Bloomberg.

„Având în vedere riscurile ridicate, planuri de urgenţă ar trebui să fie gata de pus în aplicare în cazul în care aceste riscuri se vor materializa, nu numai în contextul în care domeniul de acţiune efectivă a politicii monetare s-a diminuat”, a declarat FMI în Perspectiva Economică Regională pentru Europa. „Un răspuns fiscal sincronizat” poate fi necesar, spune fondul în raport, subliniind pericolele generate de protecţionismul comercial, de Brexitul haotic şi de către geopolitică.

Avertismentele vin după ce ultimele date economice au arătat că economia zonei euro dovedeşte mai multă rezistenţă decât s-a anticipat, din cauza expansiunii robuste din ţări precum Franţa. Totuşi, Germania a intrat probabil într-o recesiune tehnică în ultimul trimestru, în timp ce piaţa muncii din cea mai mare economie a continentului a început să se deterioreze. Şi acestui context ar putea să i se adauge şi mai multe probleme.

Dacă Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană în ianuarie fără un acord, producţia economică a ţării s-ar reduce cu 3,5% mai mică în doi ani, conform prognozelor FMI, iar economia UE va scădea cu 0,5% mai mică în acest scenariu.

La incertitudinea cauzată de Brexit, „slăbiciunea din comerţ şi din sectorul manufacturier s-ar putea răspândi şi în alte sectoare - în special în servicii - mai rapid şi într-o măsură mai mare decât era prevăzut”, a spus FMI. De asemenea, raportul avertizează cu privire la creşterea preţurilor activelor în mai multe ţări - inclusiv în imobiliare - determinând o mai mare vulnerabilitate a băncilor la şocuri precum scăderile abrupte ale apetitului faţă de risc şi înăsprirea condiţiilor financiare.

FMI a enumerat Germania şi Olanda printre ţările care ar trebui să cheltuiască mai mult pentru a stimula creşterea. O astfel de „extindere fiscală măsurată” poate răspândi efecte pozitive, stopând încetinirea, reducând în acelaşi timp dezechilibrele externe.

Chiar şi ţările cu deficite mari şi datorii ar trebui să ia în considerare un „ritm temporar mai lent al consolidării fiscale sau al unei extinderi temporare”, dacă se concretizează scenariile negative, potrivit fondului. Între timp, guvernele ar trebui să ia în considerare „opţiunile de gestionare a datoriei” pentru a profita de randamente ultra-mici pentru a-şi îmbunătăţi cerinţele de finanţare în anii următori.

În ciuda efectelor secundare ale politicii monetare extrem de slabe asupra preţurilor activelor, FMI recomandă băncilor centrale să-şi menţină poziţia favorabilă pentru a reduce încetinirea, screi Mediafax.ro.