În 2018, piața forței de muncă a intrat într-o etapă în care nu mai are cu cine să tragă. Chiar și cu majorări de salarii, deficitul de forță de muncă și lipsa talentelor au fost unele dintre cele mai mari probleme cu care s-au confruntat angajatorii în 2018.
Oricât ne-am bucura însă de majorarea de salarii, ea nu a venit pe fondul unori câștiguri de productivitate, ci este un efect al unor dezechilibre majore din piața muncii şi în extenso, în economie.
În 2018, am înregistrat un șomaj la minime istorice și nu pentru că ar munci toată lumea, că sunt mai bine de un million de personae apte să muncească, dar care nu o fac, ci pentru că firmele au început să angajeze și din cei care nu erau văzuți până acum drept o opțiune.
În doar un an, din populaţia activă a României au dispărut 200.000 de oameni. Înseamna mai mult de 1% din întreaga populație, iar din forța de muncă disponibilă înseamna peste 2%. Oamenii pleacă, nu mai au încredere în România. Sunt aproape 4 milioane de oameni care contribuie la economiile altor state. România a ajuns în 2018 pe locul doi în topul țărilor cu cei mai mulți emigranți.
Guvernanții s-au gândit că pot să-i înlocuiască cu muncitorii străini, dar nici aceștia nu fac față deficitului acut de forță de muncă, pentru că fenomenul migraționist continuă. Și dacă am fi tentați să credem că veniturile mai mari sunt cele care îi atrag pe români să lucreze în străinătate, ei bine, studiile arată că cel mai des invocat motiv este corupția.
Am încheiat un al treilea an în care am avut creşteri salariale masive în procente cu două cifre
Am încheiat un al treilea an în care am avut creşteri salariale masive în procente cu două cifre și un al doilea an în care salariul din mediul public are un ritm de creștere dublu față de cel din privat. Deja salariile bugetarilor sunt cu mult peste cele din privat pentru fix aceleași competențe. Și în continuare cheltuielile cu salariile au cea mai mare pondere în bugetul de stat. Pentru anul care tocmai a trecut, cheltuielile de personal ale statului au fost de 86,2 miliarde de lei. Creșterea de până acum a fost estimată la 25% față de anul trecut, iar în total anvelopa salarială ar urma să sară de 9% din PIB.
Este efectul unor dezechilibre majore în piața muncii.
Fără creşteri de productivitate, orice majorare de salarii ajunge să coste mai mult decât este câştigul de moment. Iar cel mai bine se vede acest lucru în zona de stat, unde cheltuielile de personal prea mari au obligat la o sacrificare totală a investițiilor.
Situația s-ar putea înrăutăți începând cu noul an
Urmează încă o ridicare a pragului la salariul minim, de la 1900 de lei se va produce o majorare la 2080 de lei brut, Și va mai fi un salt, la 2350 de lei pentru cei cu studii superioare.
O majorare cu un singur scop - creștere de fiscalitate, și cu multe efecte negative. De exemplu, majorarea salariului minim, fără studii superioare, va înseamna că angajatul şi statul îşi vor împărţi de fapt ce e în plus aproximativ la jumătate. Angajatul ia 105 lei în plus iar statul 100 de lei. Se poate produce o migrație dăunătoare pentru că se pierd oameni din sectorul productiv, care oricum plânge după forță de munncă.
Dan Bucşa – economist: „Vedem presiunea aceasta care afectează sectorul privat care are probleme in a gasi suficienţi angajaţi având în vedere şi emigrarea”.
Ovidiu Nicolescu - reprezentant al IMM-urilor: „45% la sută dintre înterprinzători apreciază că sunt probleme cu resursa umană, anul trecut procentul era de doar 35, că nu o să putem să înfiinţăm firme pentru că nu mai avem cu cine.” Citeste integral pe Digi24.ro...