Peste 80% din populaţia României de acum 100 de ani trăia la sate, arată statisticile vremii, în timp ce anul trecut unu din doi români era înregistrat în mediul urban. 

 

În lipsa investiţiilor însă, în anumite zone ale României, cum este cazul Moldovei, oamenii preferă să părăsească oraşele pentru sate în căutarea unor condiţii de viaţă mai accesibile. „Distanţa dintre Arad şi Vaslui, de exemplu, creşte în fiecare zi. Noi vorbim de 100 de ani de la Unire, dar Moldova este ruptă din cauza lipsei infrastructurii. Cred că suntem într-o criză a României. Avem în anul Centenarului regiuni care sunt uitate“, spune recent Ştefan Gadola, unul dintre cei trei clujeni care au pus bazele Energobit. 

 

Gorj, Mehedinţi, Vaslui, Botoşani, Vrancea sau Brăila sunt judeţele din România cu cea cea mai slabă performanţă în ceea ce privepte atragerea investiţiilor străine, după cum arată datele publicate de Banca Naţională a României pentru anul 2016.

 

De exemplu, dacă în Vaslui valoarea acestor investiţii a fost de 35 de milioane de euro în 2016, în Arad valoarea indicatorului era de peste un miliard de euro, în timp ce în Timiş, valoarea investiţiilor străine a fost de 3,5 miliarde de euro. Toate aceste date arată că insuficienţa cronică a capitalului privat local trebuie compensată prin ghidarea către judeţele sărace în investiţii străine a firmelor de producţie sau de servicii care vor să intre în România, dar în lipsa infrastructurii acest lucru devine imposibil.

 

Corelaţia între nivelul cifrei de afaceri şi nivelul soldului de investiţii străine directe este izbitoare: cu cât investiţiile străine directe sunt mai mari, cu atât cifra de afaceri din judeţ este la un nivel mai ridicat, lucru care mai departe înseamnă salarii mai mari, cerere pentru consum sau pentru investiţii în imobiliare.

 

 

Statisticile arată că din 1997 încoace, în România există un flux mai mare de oameni care se mută de la oraşe la sate decât invers. Doar judeţele care au câte un oraş mare, cu câte peste 200.000 de locuitori, reuşesc să atragă populaţie din sate în mediul urban.  Astfel, aproape 121.000 de români s-au mutat de la oraşe la sate în anul 2016 (cele mai recente date disponibile), în timp ce numai 82.600 de locuitori s-au mutat din mediul rural în cel urban în acelaşi an, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

 

„Harta drumurilor din România este albă şi din păcate la fel stăm şi la calea ferată. În 107, romanii au reuşit să construiască în patru ani un drum pavat de 500 de kilometri care unea Orşova de Napoca şi de Moigrad pentru nevoile lor. România în ultimii 25 de ani a făcut 750 de kilometri de autostradă. Infrastructura a fost mereu declarată de importanţă naţională, dar invariabil  deficitele s-au acoperit prin tăierea investiţiilor, indiferent de guvern. Cred că trebuie să avem un pact pe infrastructură, semnat de toate partidele, de specialişti. Noi avem un masterplan pe infrastructură, mai trebuie să ne şi ţinem de el“, spunea şi Mihai Rohan, preşedintele patronatului din industria cimentului CIROM, unul dintre cei mai buni specialişti din domeniul construcţiilor. La rândul său, Rohan sublinia faptul că infrastructura este o prioritate în orice plan de dezvoltare a României pe termen lung.

Sursa: zf.ro