Cele mai profitabile culturi agricole pe suprafețe mici rămân cele de nișă având în vedere că datorită subvențiilor mari acordate pentru plante precum cartoful de sămânță sau roșii, piața se va supraaglomera. Însă, pentru cei care dețin un teren mic, de un hectar, două sau trei, potențialul de câștig este consistent daca se urmărește și cererea de pe piața locală. Un exemplu de cultură profitabilă este cel al șofranului despre care chiar ministrul agriculturii, Achim Irimescu, spune că este mai scump decât aurul.
"Cred că este foarte important ca producătorul român să înțeleagă niște lucruri esențiale. Producătorul mare este clar că se orientează către cultura mare dar pentru culturile mici, dar profitabile, ar trebui să se implice micii producători. Chiar recent discutam cu o doamnă care face condimente și se plângea că nu găsește materie primă românească deși spre exemplu pe fenicul și alte plante sunt plătite sume foarte mari și prin subvenții. Haideți să luăm lavanda care a devenit la modă și se iau sume fabuloase în Vest pe acest produs. Nu mai discut despre șofran care s-ar putea cultiva în România foarte bine iar în Franța, Cipru sau Austria este mai scump ca gramul de aur. Adică gramul de aur este undeva la 30-35 de dolari iar șofranul costă 40-45 de dolari. Deci este mai scump decât aurul. Ideal este ca micii producătorii să se orienteze către culturi cu o valoare adăugată extraordinar de mare. Dec neavând suprafețe mari aceasta este soluția", a explicat Achim Irimescu, prezent în studioul Agrointeligența -www.agrointel.ro, într-un interviu difuzat pe pagina de Facebook.
Șofranul (Crocus stativus) sau aurul roșu a fost întodeauna cel mai scump condiment din lume, având o arie de răspândire foarte vastă, putând fi cultivat din vestul Mediteranei (Spania) și până în India (Kashmir). Cei mai mari producători de șofran sunt Spania și India care produc împreună mai bine de 240 tone pe an, reprezentând 80% din producția mondială.
În România nu se cultivă șofran la scară largă. Puțini sunt cei care își riscă investițiile într-o astfel de cultură, în special din cauza faptului că nu au de unde să se informeze cu privire la condițiile de cultură și vulnerabilitățile plantelor de șofran. DETALII AICI
