Cam 40% dintre taxele contribuabililor mici și mijlocii provin din București și Ilfov, în timp ce moldovenii, oltenii, muntenii și dobrogenii, pe de o parte, respectiv ardelenii, bănățenii și cei din Maramureș, pe de alta, contribuie doar cu câte 30% din suma totală.
Potrivit Capital.ro, sumele adunate de ANAF sub formă de taxe, impozite şi accize şi raportate la numărul de locuitori desenează o hartă fidelă a dezvoltării economice a României. Pentru a evita distorsiunile, au fost luaţi în calcul doar contribuabilii mici, respectiv cei mijlocii (până acum câţiva ani, în această din urmă categorie se încadrau firmele care aveau o cifră de afaceri de maxim 50 de milioane de euro anual; la acest moment criteriile sunt mai complexe). La fel ca în urmă cu cinci, zece sau douăzeci de ani, Bucureştiul stă cel mai bine la ambele categorii, fiind urmat, la distanţă semnificativă, de judeţe cu centre economice puternice, situate cu precădere dincolo de Carpaţi.
Astfel, micii contribuabili din Capitală au virat anul trecut la bugetul de stat o sumă echivalentă cu 9.330 de lei pentru fiecare locuitor al Bucureştiului. Urmează, la mare distanţă, judeţele Ilfov (cu 4.630), Braşov (cu aproape 3.900) şi Sibiu (cu 3.350 de lei). Cel mai probabil poziţii fruntaşe în clasament ar ocupa şi judeţele Cluj (unde, conform ultimelor date disponibile, s-au colectat în 2015 de la contribuabilii mici plus cei mijlocii peste 6.200 de lei pe cap de locuitor), Timiş ori Constanţa (pentru ultimele două neexistând, din păcate, statistici de acest gen).
La celălalt capăt al clasamentului se județul Vaslui (unde sumele colectate de la micii contribuabili au totalizat 1.393 de lei pe cap de locuitor anul trecut), urmat de Teleorman (cu 1.505), Botoşani (cu 1.511) şi Olt (cu 1.614 lei per capita).