Afacerea cu arbori de Paulownia – o mare țeapă! Este verdictul unuia dintre cei mai mari investitori ai acestei culturi din România, un fermier și un primar a cărui plantație nu doar că în anul patru nu se apropie de stadiul de recoltare, dar copacii s-au uscat și sunt atât de mici încât a decis să desființeze plantația pentru care a cheltuit peste 30.000 de euro.
În 2015, la un an de înființarea plantației, Marian Țachianu și partenerul său erau foarte optimiști și recomandau afacerea cu Paulownia. La acel moment, toată lumea era optimistă întrucât puieții de Paulownia fuseseră plantați în 2014 și, la un an distanță, plantația părea să fie una rodnică. În 2017, însă, când unii vânzători de material săditor promit chiar că se poate recolta ”copacul de aur”, la Braniștea nu se recoltează nimic, ci se desființează complet plantația. Despre afacerea cu Paulownia, primarul vorbește cu experiența unui om care a investit 30.000 de euro și este îndreptățit să dea verdictul: afacerea cu Paulownia este o mare țeapă.
”În opinia mea, este o afacere păguboasă pentru că am cheltuit destul de mulţi bani pentru această plantaţie de 8 hectare. Acum sunt hotărât să o desfiinţez, pentru că s-a uscat. Mi-am asumat un risc pentru că niciunul dintre cei care pretindeau că sunt specialişti în Paulownia şi vindeau răsaduri în România nu au putut să îmi arate o plantaţie în România care să fi ajuns la maturitate, de 4-5 ani de zile. Am presupus că este o afacere nouă şi mi-am asumat riscurile. Eu nu am sperat că va ajunge la maturitate după 5 ani, ci după 7-8 ani. Cam după această perioadă mă gândeam eu că voi începe exploatarea, voi face cherestea. Cherestea care se zvonea că se vinde cu 800 de euro metrul cub. Eu mi-am luat în calcul de 200 de euro la mc şi tot ar fi fost rentabil”, spune pentru Adevărul Ţachianu, care este şi primar al comunei dâmboviţene Braniştea.
În 2014 un răsad de Paulownia se vindea cu 4,5 euro, iar pe fiecare hectar a plantat aproximativ 800 de plante.
Investiţia s-a ridicat la peste 30.000 de euro, cu tot cu sistemul de irigare. “Am nişte beţe pe plantaţie, nişte araci. Pe lângă asta mai investesc şi în defrişare, să îi tai, să adunăm rădăcinile care sunt destul de serioase acum. Pe acest teren, proprietate personală am avut culturi de câmp înainte, floarea soarelui, grâu, lucernă etc. După ce scap de Paulownia mă gândesc la ceva autohton. Vreau să pun măr, cireş, pruni etc. Orice, dar din România”, adaugă acesta pentru sursa amintită.
Sper să nu mai ia şi alţii asemenea plasă
Agricultorul spune că plantaţia de Paulownia a fost îngrijită ca la carte, având inclusiv instalaţie de picurare. “Doi ani de zile a mers foarte bine această plantaţie, pentru că a şi fost foarte bine întreţinută, dar acum o să curăţ total terenul pentru că aproximativ 60% dintre plante au dispărut. Se pare că din cauza frigului s-a deteriorat planta pentru că este o plantă care nu rezistă la temperaturi joase, aşa cum spun ei. Nu s-a aclimatizat această plantă în România. Este o mare ţeapă şi chiar aş vrea să fiu contrazis dacă cineva poate. Sper să nu mai ia şi alţii asemenea plasă, să îşi facă bine calculele. Am început defrişarea, dar o să las câteva plante mai dezvoltate să crească până la 10 ani dacă vor ajunge la maturitate. Suntem în anul patru de plantaţie şi cred că cea mai dezvoltată plantă are undeva la 15 centimetri la bază diametru şi o înălţime de 3-4 metri”, mai spune acesta.
De cealaltă parte, unul dintre cei care vând Paulownia în România continuă să apere această afacere care, până acum, a adus profit sigur numai celor care au vândut puieții, nu și investitorilor. Astfel, Paul Basoc din județul Bistrița-Năsăud, cel care vinde materialul săditor prin compania Paulownia-Online a declarat pentru Adevărul: “Eu am peste 4.000 de hectare de Paulownia plantate în ţară şi străinătate. Într-adevăr, 50% dintre culturi sunt groaznice pentru că mulţi nu o interpretează ca şi o cultură. Una e să o plantezi ca pe salcâm şi alta e să îngrijim bine ca pe orice plantă. Am în portofoliu plantaţii de 8 metri la trei ani şi 80 de centimetri grosime. Mă rog eu de client ca să mi-o dea ca să o valorific şi nu vrea. Avem plantaţii foarte bune la Craiova, la Ianca lângă Brăila, la Timişoara. Atunci când oameni au grijă de plantaţii aşa cum le spunem noi le merge bine. Altfel nu creşte planta, pentru că în primul an îşi ia din sol tot ce găseşte şi apoi trebuie ajutată plantaţia. De asemenea, terenul trebuie afânat, aerisit la rădăcină, nisipos. Aici e toată povestea. Cine o îngrijeşte o are, cine nu”.