Într-o postare pe Facebook, secretarul de stat, vicepreşedinte ANRSC, Daniel Zdrânc a detaliat modul de calcul al apei pluviale, cunoscută şi sub numele „apă de ploaie/apa meteorică”, plătită de consumatori în factura emisă lună de lună.

„O parte a cantităţilor de ape meteorice (precipitaţiilor) care cad pe proprietatea utilizatorilor sunt preluate în sistemul public de canalizare împreună cu apele uzate menajere. Tarifarea acestui serviciu (care apare pe factură ca şi “apa-meteo”) ţine cont nu doar de preluarea în sistemul de canalizare, ci şi de faptul că, împreună cu apele uzate, trebuie epurate înainte de a fi redate mediului înconjurător.

Conform prevederilor normative în vigoare, “cantitatea de apa meteorică preluată la reţeaua de canalizare se determină prin înmulţirea cantităţii de apă meteorică, transmisă de A.N.M. pentru luna anterioară facturării, cu suprafeţele totale ale incintelor construite şi neconstruite, dovedite de fiecare utilizator şi cu coeficienţii de scurgere recomandaţi de SR EN 1846–2:2006.

Suprafaţa totală construită şi neconstruită luată în calcul este cea dovedită de clienţi, de regulă prin extrasul CF prezentat la încheierea contractului. Dacă această suprafaţă a suferit modificări în timp (înstrăinări de teren etc), este necesară reactualizarea anexei contractului de furnizare a apei.

Standardul SR EN 1846–2:2006 se referă la metodele de determinare a debitului de apă meteorică (precipitaţii lichide) căzute pe teritoriul unei localităţi şi evacuată prin reţeaua de canalizare. Coeficienţii prevăzuţi în acest Standard ţin cont de faptul că o parte din precipitaţiile care cad pe suprafaţa unei proprietăţi se evaporă şi se infiltrează în suprafeţele neconstruite şi astfel nu ajung în canalizare, deci nu sunt facturate.

În anexa nr.2 rubrica 3 din contractul pentru furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, calculul trebuie să conţină şi coeficientul conform standardului SR EN 1846–2:2006.

De exemplu, la case private se poate aplica un coeficient de doar 0,2 care ţine cont că aproape nimic din precipitaţiile care cad pe partea de gazon, grădină, curte cu pământ etc nu ajung în canalizare.

Precizez că cel mai important lucru este determinarea corectă a suprafeţelor construite şi neconstruite şi aplicarea coeficientului de scurgere corespunzător, ulterior înmulţindu-se cu cantitatea specifică de precipitaţii”, a explicat Daniel Zdrânc în mesajul postat pe contul său de socializare (unde se afla si anexele amintite).