Expozițiile de artă contemporană – cu lucrări produse prin tehnici mixte, divergente – sunt manifestări ale creației libere, deseori inovative, care relevă atât dimensiunea personală a artistului, cât și satisfacția/așteptările sau neliniștea omului contemporan. Tocmai de aceea, conceptul de artă contemporană depășește din ce în ce mai mult spațiul convențional, muzeal, instituțional, și vine în întâmpinarea publicului larg. Un public care, este adevărat, uneori se simte derutat de un anume ermetism al abordării, nu înțelege ceea ce vede, se simte exclus. Aici intervine artistul (alături de colaboratorii săi). Artist care nu oferă doar explicații, ci adaugă din viziunea și din propria personalitate, conturând în final un act artistic complet și complex.
Pavel Brăila și lucrările ”împușcate”
Un astfel de demers cultural, cu puternice accente de manifest artistic, s-a petrecut la Darabani, în cadrul Zilelor Nordului.
De data aceasta, spațiul neconvențional a fost o laboratorul unei cafenele din oraș (Ziga Zaga). Aici, artistul Pavel Brăila a oferit publicului o experiență inedită. „Times When News Are Faster Than Bullets” („Vremurile în care știrile sunt mai rapide decât gloanțele”) este mai mult decât un mesaj curajos, este un act cultural menit să suscite interogații. Privitorul trebuie să abandoneze orice idee preconcepută, astfel încât să acceadă conștient la o mai bună înțelegere a lumii.
Publicul de la Darabani a putut vizualiza o serie de 12 lucrări ”împușcate”. În fapt, un strat gros de ziare presate, provenite din întreaga lume, datate din ziua în care artiștii au fost invitați să participe la Art Encounters 2025. Pictate cu acrilic și împușcate cu gloanțe de calibrul 9 mm, urmele proiectilelor fiind orientate spre privitor.
”Lucrarea reflectă asupra ritmului accelerat al consumului de informație și al violenței în creștere - știrile ajung atât de repede, încât, până le citim, deja sunt depășite. Astăzi, fluxul copleșitor de informații ne amorțește simțurile - tragediile, războaiele și crizele se contopesc, făcând tot mai dificilă procesarea, reacția sau înțelegerea reală a gravității fiecărui eveniment”, a explicat Ioan Mateiciuc, directorul Centrului Cultural Siret.
Inevitabilitatea confruntării sau când ”puterea dictează adevărul”
"The Moment of Truth Has Arrived" („Momentul adevărului a venit”) este o instalație în tehnică mixtă. Lucrarea cinetică, realizată în 2025, confruntă audiența cu tensiunea care precede izbucnirea unui conflict. O pereche de mănuși de box, orientate înspre spectator, sunt într-o mișcare continuă ritmică, asemenea gestului de dinaintea luptei – lovindu-se una de cealaltă la fiecare 30 de secunde, la fel ca luptătorii care se pregătesc de confruntare. Această mișcare repetitivă simbolizează inevitabilitatea confruntării, creșterea agresivității și pauza fragilă dinaintea violenței, explică Ioan Mateiciuc.
Arta contemporană ne arată ceea ce, de obicei, este prea prea puțin privit, artistul chestionează realitatea și o transferă – concentrând-o într-un mesaj artistic – percepției publice. Iar Pavel Brăila chiar asta reușește.
”Ca o paralelă adusă politicii președintelui Donald Trump din timpul celui de-al doilea mandat, lucrarea reflectă agresivitatea din atitudinea administrației față de diverse probleme. Mișcarea repetitivă a mănușilor oglindește abordarea mereu conflictuală din politică. Lucrarea critică ideea conform căreia puterea dictează adevărul”, spune Ioan Mateiciuc.
Titlul lucrării - „Momentul adevărului a venit” - face trimitere la faimosul citat al lui Muhammad Ali, rostit înaintea meciului cu Joe Frazier din 1971 - o vreme în care forța era asociată cu competiția sportivă și spiritul de fair-play. ”Astăzi, forța s-a mutat din ring în discursul politic, unde este folosită tot mai des ca instrument de intimidare și control. Lucrarea pune în contrast aceste două epoci, reflectând asupra felului în care retorica agresivă a devenit norma în spațiul public contemporan”, mai spune Ioan Mateiciuc.
Pavel Brăila, curajul de a evolua dincolo de granițe
Dincolo de geografii istorice sau geopolitici conjuncturale, granița dintre arta contemporană și arta modernă este una foarte vagă, fiind vorba mai degrabă despre ruperea granițelor dintre disciplinele clasice și impunerea unor tehnici noi (tehnici mixte sau multimedia), la care Pavel Brăila a apelat în crearea propriului câmp artistic. Pentru că – asta ne transmite prin lucrările sale – nicio frontieră nu îngrădește gestul artistului care revendică libertatea de exprimare.
Nu întâmplător, la Darabani, artistul a ales drept spațiu laboratorul unei cofetării. Născut în 1971 la Chișinău, Pavel Brăila și-a început cariera ca bucătar profesionist, devenind apoi triplu campion național la lupte libere în Moldova.
În 1994 a absolvit Universitatea Tehnică a Moldovei, unde a obținut diploma de inginer mecanic, specializat în industria alimentară.
A decis să-și urmeze pasiunea pentru fotografie și performance, în 1998 fiind invitat la expoziția „Body and the East”. Un an mai târziu, Pavel Brăila devenea cercetător la Academia Jan Van Eyck (Maastricht).
Lucrările lui Pavel Brăila abordează economiile fragile ale realităților post-sovietice într-un amestec de performance conceptual și film experimental, participând la numeroase expoziții internaționale și personale din Berlin, Rotterdam, Helsinki, Boston, Stockholm, Sankt Petersburg, Kassel, Atena, Viena.
În prezent, trăiește și lucrează în Chișinău și Berlin.
.jpg)
