O lucrare de artă neolitică, realizată în urmă cu aproximativ 6.500 de ani şi care se află în patrimoniul Muzeului Judeţean din Botoşani, este considerată ca fiind una dintre cele mai frumoase capodopere închinate femeii mamă.
„Venus de la Drăguşeni" este o statuetă antropomorfă cu caractere unice în lume, atribuită culturii neolitice Cucuteni, şi despre care se consideră că pune în valoare cultul fertilităţii la modul excepţional. Istoricul Gheorghe Median spune despre ea că „reprezintă femeia ajunsă la maturitate" sau „mama care dă naştere copiilor şi perpetuează specia".
Spectaculoasa lucrare, care a participat de-a lungul timpului la expoziţii internaţionale şi a stârnit aprecierile publicului, a fost descoperită pe raza localităţii Drăguşeni din judeţul Botoşani.
„Dacă neoliticul românesc iese prin ceva în evidenţă, iese atât prin ceramica lui, cât şi prin reprezentările antropomorfe. Ceramica este celebră, ceramică pictată, iar printre reprezentările antropomorfe, cea mai importantă, celebră, unică în lume este o statuetă descoperită la Drăguşeni, prin anii 1950, care se cheamă, este intrată în circuitul turistic şi informaţional istoric cu numele de 'Venus de la Drăguşeni', pentru că e descoperită în localitatea Drăguşeni din judeţul Botoşani. Această statuetă este extraordinară pentru că ea exprimă ceea ce se întâmpla în neolitic, este vorba despre cultul fecundităţii, statueta având cam 20 de centimetri înălţime, reprezintă o siluetă feminină, cu coapsele foarte dezvoltate, ceea ce înseamnă faptul că reprezintă mama care dă naştere copiilor şi perpetuează specia. Este foarte interesant că această statuetă sigur e cea mai mare descoperită pe teritoriul României, dar are şi simboluri de altă natură. Este şi decorată, de jur împrejurul gâtului are nişte semne care ar fi însemnat mărgelele probabil, pe care le purta, şi faţa extrem de mică. Are ochi şi nas încât ai impresia că vezi într-adevăr o persoană vie, o reprezentare a unei personalităţi pe care poate ai cunoscut-o sau poate ţi-ai imaginat-o", a declarat, pentru AGERPRES, istoricul Gheorghe Median, fost muzeograf la Muzeul Judeţean Botoşani.
Specialiştii susţin că femeia întruchipată de "Venus de la Drăguşeni" este una care se afla "într-o poziţie de putere" şi avea "un statut social superior".
„Venus de la Drăguşeni prezintă şi o femeie într-o poziţie de prestigiu, într-o poziţie de putere. Adică faptul că ea este decorată cu nişte elemente care, mă rog, în descoperiri arheologice apar din cupru sau din aur, aceste bijuterii nouă ne arată faptul că bijuteriile care se află pe Venus nu sunt din imaginaţie, ele chiar au existat în epocă şi erau făcute din metale foarte preţioase. Vă daţi seama, la vremea respectivă, să ai o piesă din aur sau din cupru arăta un un statut social superior", a precizat, la rândul său, arheologul Adela Kovacs de la Muzeul Judeţean Botoşani.
„Venus de la Drăguşeni" are o valoare istorică şi artistică atât de mare încât a fost clasată în categoria Tezaur. Povestea ei a început în 1964, atunci când un profesor din Drăguşeni, care era pasionat de arheologie, a mers alături de elevii săi pe dealurile din Drăguşeni. Ei au găsit atunci, în brazdele de pământ întoarse de plug, statueta care urma să impresioneze publicul din România, dar şi din alte ţări.
„De ce e mai frumoasă a noastră? În primul rând pentru că este descoperită întreagă, foarte, foarte rar se descoperă statuetele întregi. Noi ştim că sunt statuete în primul rând prin analogie, ştim că există membre, capuri, şolduri, picioare şi aşa mai departe, le identificăm ca atare în săpătură, dar întregi sunt foarte puţine. Ea a fost descoperită întreagă. Povestea spune că ar fi fost descoperită lângă Drăguşeni, în situl Ostrov, de către nişte elevi, care au prezentat-o lui Aristotel Crâşmaru, directorul şcolii din Drăguşeni în anii '60, care era şi un fel de arheolog, dar nu neapărat amator, el era destul de perfecţionat în chestia asta de tehnică de săpătură şi a făcut şi foarte multe descoperiri în zonă. Deci i-o prezintă profesorului Aristotel Crâşmaru, care mai departe a adus-o la muzeu. Noi din colecţia veche a şcolii din Drăguşeni avem mai multe piese, nu doar pe Venus", a subliniat Kovacs.
Istoricii spun că, timp de foarte mulţi ani, celebra statuetă nu a fost pusă în valoare de autorităţi, fiind foarte puţin expusă. Abia după participarea la expoziţii pe mai multe continente, valoarea acesteia a început să crească.
„Ceea ce pot să vă spun este că această statuetă a fost foarte multă vreme necunoscută sau nevalorificată în spaţiul public, dar în momentul în care Muzeul Judeţean a putut să aibă ieşire în afară, i-a asigurat în expoziţii internaţionale. A ajuns şi la New York şi a stârnit interesul lumii, şi la Varşovia, şi cred că şi în Franţa şi în Anglia şi a stârnit interesul lumii istoricilor şi nu numai. Este o statuetă extraordinară care reprezintă România până la urmă, o zonă în care s-au întâmplat foarte multe lucruri într-o perioadă despre care se vorbeşte poate prea puţin", a adăugat Gheorghe Median.
Directorul Muzeului Judeţean din Botoşani, Aurel Melniciuc, consideră că piesa de artă aflată în patrimoniul instituţiei pe care o conduce „este cea mai frumoasă statuetă cucuteniană descoperită pe teritoriul României".
Potrivit acestuia, o copie a statuetei se află la Muzeul Popoarelor din Mexic. Până acum, „Venus de la Drăguşeni" a fascinat publicul de pe două continente şi şapte ţări. A călătorit la expoziţii în marile muzee din New York, Vatican, Oxford, Roma, Atena şi Varşovia.