Pentru multa vreme, eu am crezut ca viata este despre a incepe – ca asta inseamna adevarata viata. Dar mereu a fost cate un obstacol pe drum, ceva care trebuia facut inainte, ceva neterminat de care trebuia sa ma ocup sau o datorie de platit. Si ca apoi, dupa ce le voi fi rezolvat pe toate acestea, viata adevarata va incepe pentru mine. Intr-un final am realizat ca toate aceste obstacole insirate unele dupa altele reprezinta de fapt viata mea. 

Aceasta perspectiva m-a ajutat sa vad ca nu exista o cale anume catre fericire. Fericirea este insasi calea vietii asa ca pretuieste fiecare moment pe care il traiesti acum. Si fa-l sa fie mai valoros pentru ca l-ai impartit cu cineva special, suficient de special incat sa iti petreci timpul cu el… si tine minte ca timpul nu asteapta pe nimeni.

Asa ca opreste-te sa tot astepti pana cand termini scoala,

pana cand te intorci din nou la scoala,

pana cand slabesti 5 kilograme,

pana cand te ingrasi 4 kilograme,

pana cand vei avea copii,

pana cand copiii pleaca de acasa,

pana cand incepi serviciul,

pana cand renunti la serviciu,

pana cand te casatoresti,

pana cand divortezi,

pana vineri seara,

pana duminica dimineata,

pana cand iti cumperi o casa sau o masina noua,

pana cand termini ratele la acea casa sau masina noua,

pana la primavara, pana la vara, pana la toamna, pana la iarna,

pana cand ai implinit 16 ani,

pana cand reusesti sa bei bautura preferata, pana cand te trezesti din betie,

pana cand mori, pana cand te nasti din nou,

Pana cand te decizi ca nu exista un alt moment mai potrivit ca sa fii fericit decat acum…


Fericirea este calatoria, nu destinatia.

Asa ca… Munceste ca si cum nu ai nevoie de bani… Iubeste ca si cum nu ai fost ranit niciodata… Si danseaza ca si cum nimeni nu se uita la tine!

(Alfred D Souza)

 

CITEȘTE ȘI: "Rareș Prisacariu, despre credință și copilărie: ”Eu cred că fără ajutorul l..."