cevacare îl defineÈ™te ÅŸi-l reprezintă pe el însuÈ™i. Pentru alÈ›ii, sufletul există ÅŸi este prezent în fiecare ființă vie. Dar, sunt ÅŸi persoane care îi neagă existenÈ›a, crezând că acesta este doar un concept abstract, ce nu poate fi înÈ›eles pe deplin.
Indiferent de credinÈ›a sau de ideile pe care le avem, toÈ›i putem simÈ›i, uneori, cum ne "doare" sufletul sau cum acesta "plânge" de durere sau dor. În suflet sunt îngrămădite multe emoÈ›ii, melodii, cântece È™i poezii! Cu toate acestea, din păcate, de multe ori uităm de el, lăsându-l nesupravegheat. Åži astfel, sufletul se aglomerează cu diverse emoÈ›ii negative, gunoaie care încet dar sigur ne otrăvesc atât viaÈ›a noastră cât ÅŸi pe a celor din jur.
Un suflet are nevoie ca în permanență să fie curățat. AÈ™a cum trebuie să spălăm ÅŸi să È™tergem praful depus pentru a ne face curățenie în casă, tot aÈ™a este necesar să ne "È™tergem" sufletul de tot praful ÅŸi gunoiul reprezentat de nemulÈ›umirile, dezamăgirile È™i necazurile acumulate.
Sufletul fiecărei fiinÈ›e umane poate fi asemuit cu o navă care străbate mările vieÈ›ii dar care, atunci când este încărcat cu prea multe emoÈ›ii negative poate eÈ™ua sau se poate inunda scufundându-se, pentru a dispărea în abis. Numai că, atunci când sufletul acumulează mai mult decât poate duce, ne atenÈ›ionează, amintindu-ne că îl avem.
Cum ne putem curăța sufletul? Doar dacă ne obÈ›inem libertatea. Doar dacă ne eliberăm de sclavia emoÈ›iilor distructive ca mânia, invidia, furia, etichetarea ÅŸi judecarea celuilalt.
Pentru a face "curățenie" în suflet trebuie să avem grijă să scoatem toÈ›i musafirii nepoftiÈ›i ÅŸi dăunători din el. Nu este suficient să credem că dacă nu am ucis, nu am furat sau nu am dat cuiva în cap suntem
curaÈ›i. EmoÈ›iile noastre, ascunse uneori chiar ÅŸi de noi înÈ™ine, sunt cele care nu ne lasă să avem sufletul în pace. De aceste
poveritrebuie să ne eliberăm, pe acestea trebuie să le recunoaÈ™tem ÅŸi să le mărturisim. Un suflet curat se obÈ›ine aflând ÅŸi recunoscând că eÈ™ti invidios sau că ai sentimente de superioritate față de un altul, văzând de ce eÈ™ti furios pe o situaÈ›ie ce È›i se pare
nedreaptăsau de ce încă mai păstrezi în minte o faptă a aproapelui ce te-a jignit. Pacea sufletului se obÈ›ine când ierÈ›i, dar mai ales când eÈ™ti capabil să îÈ›i ceri iertare, chiar de la cel care te-a rănit. Doar recunoscând ÅŸi scăpând de aceste emoÈ›ii viaÈ›a poate deveni mai uÈ™oară, vei fi mai încrezător ÅŸi vei putea trece mai uÈ™or peste orice descurajare, oboseală sau melancolie.
Deoarece sufletul este în esenÈ›a sa pur, atunci când este îngrijit ÅŸi păstrat curat este uÈ™or ÅŸi poate fi asemuit cu un vas de croazieră ce pluteÈ™te pe o mare lină, sub cerul senin. Un suflet curat cântă de bucurie, este plin de iubire, fericire È™i poftă de viață.
Prin urmare, dacă eÈ™ti încărcat de emoÈ›ii negative, dacă de multe ori vezi că te afli într-o stare proastă, că eÈ™ti furios sau trist, uită-te la sufletul tău. Ce este în el? Ce îl hrăneÈ™te? Ce îi lipseÈ™te? Poate că ai rănit pe cineva? Poate eÈ™ti nemulÈ›umit de modul tău de viață sau poate că eÈ™ti invidios sau gelos pe cineva? Întreabă-te! Răspunde sincer! Ascultă-te! Doar conÈ™tiinÈ›a ta îÈ›i poate impune să începi curățenia generală în sufletul tău.
Sufletul este suflarea lui Dumnezeu din fiecare. Åži pentru că are origine divină nu este permis să-l transformăm într-un vas rău È™i-n întuneric. Omul nu are doar corpul È™i mintea, are ÅŸi acest mare dar, sufletul! Pentru a avea un corp sănătos, trebuie să faci sport È™i să mănânci echilibrat. Pentru asta e nevoie să înveÈ›i, să creÈ™ti, să evoluezi. Dar ce putem face pentru suflet?
Ce ar trebui să facem pentru ca în inima noastră să fie întotdeauna lumină? În primul rând să nu uităm că sufletul este substanță nemuritoare, a cărui esență intangibilă exprimă natura divină a noastră. MulÈ›i oameni de È™tiință încă mai caută locuri ÅŸi argumente despre ce este ÅŸi unde se află sufletul. Localizarea sufletului în corpul uman este determinată doar de bogăția imaginaÈ›iei unui popor. Unii au crezut că sufletul este în cap, în timp ce alÈ›ii l-au plasat în ochi, unii au zis că locul său e în inimă, iar alÈ›ii au crezut că sufletul este în păr, dar sunt ÅŸi persoane care îi neagă existenÈ›a. Oricare ar fi locul în care este plasat, È™tim cu certitudine că sufletul nu se poate vedea sau atinge dar se poate simÈ›i. Când experimentează starea de bucurie, omul spune: Sufletul meu cântă. Și fiecare om care doreÈ™te să-i cânte sufletul cât mai des ÅŸi cât mai bine posibil, trebuie să nu înceteze să
È™teargăpraful ÅŸi să arunce mereu toate poverile dăunătoare din suflet. Doar aÈ™a sufletul poate fi păstrat ca esență divină a fiecărei persoane. "Căci ce-i foloseÈ™te omului să câÈ™tige lumea întreagă, dacă-ÅŸi pierde sufletul? Sau ce ar putea să dea omul, în schimb, pentru sufletul său?" (Marcu VIII, 36-37)
Angela Agachi
Psihoterapeut, Master în Teologie Ortodoxă
