Sfantul Vasile cel Mare a trait in secolul al IV-lea si provenea dintr-o familie crestina deosebita. Sora sa, Macrina, si fratele sau, Grigore din Nyssa, au devenit, de asemenea, sfinti. Sf. Vasile a urmat scoli in Cezareea, Bizant si Atena, remarcandu-se de tanar prin profunde cunostinte in filosofie, astronomie, geometrie, medicina si retorica. Scrierile sale stralucite pun bazele vietii monahale sistematice, Sf. Vasile fiind considerat parintele monahismului oriental.
Moliftele Sf. Vasile, considerata una dintre cele mai puternice slujbe de dezlegare, sunt citite in cazul demonizatilor sau in particular a celor care au nevoie de aceste rugaciuni. In iunie 370, Sfantul Vasile a ajuns episcop al Cezareii. El a depus un efort enorm in organizarea Bisericii, a luptat pentru drepturile clerului, punand mare accent pe temeinica pregatire canonica si spirituala a preotilor. Intre scrierile sale de mare importanta teologica, la loc de cinste este Liturghia "Sf. Vasile cel Mare".
Sf. Vasile a murit in anul 379, cand inca nu implinise 50 de ani, iar la inmormantarea sa au participat multime de crestini si pagani, dovada a marii sale popularitati, a mai spus parintele Ciprian Apetrei. In traditia romanilor, Anul Nou, intampinat, in noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie, se mai numeste Revelion sau Seara Sfantului Vasile. Se spune ca in noaptea de Sf. Vasile cerul se deschide de trei ori pentru cate o clipa. Sf. Vasile e unul dintre sfintii care au facut minunile cele mai mari si e considerat pazitor de duhuri rele, cu mare putere asupra dracilor.
In traditia populara, Sfantul Vasile apare si ca "mare betiv", care sta calare pe poloboc, iar de ziua lui se fac petreceri si chefuri. De altfel, el s-a rugat de Dumnezeu sa-i dea o zi, iar Domnul i-a dat cea dintai zi, cea a Anului Nou. Fericit, Sfantul Vasile a luat un clopotel si i-a legat la toarta o crenguta de busuioc si s-a suit la Dumnezeu sa-i ureze lucruri bune. De aceea, de Sfantul Vasile exista obiceiul de a ura, potrivit Mediafax.
