Radu Jude semnează, împreună cu Gianina Cărbunariu, scenariul filmului "Tipografic Majuscul". Filmul aduce în atenția publicului povestea elevului Mugur Călinescu, așa cum a fost ea documentată din dosarele aflate în Arhivele Securităţii. Născut în Botoșani în anul 1965, Mugur Călinescu a fost elev al Liceului "A.T.Laurian". La doar 16 ani, în anul 1981, a pus pe jar Securitatea după ce "a scris pe ziduri şi panouri inscripții menite să provoace în oameni o reacție față de încălcarea flagrantă a tuturor drepturilor și libertăților cetățenești".
Filmul lui Radu Jude, "Tipografic Majuscul", este o adaptare a documentarului realizat de Gianina Cărbunariu și, potrivit Variety, împletește două fire narative. Primul este povestea lui Mugur Călinescu, un adolescent din Botoșani care a scris mesaje pe ziduri în semn de protest față de regimul dictatorial instituit de Nicolae Ceaușescu. Cealaltă poveste folosește filme de ArhivaTeleviziunii Române, ca să ilustreze viața de zi cu zi a românilor din anii 1980.
"Filmul va celebra eroii necunoscuți ai erei comuniste, folosind o metodă cinematografică, pentru a scoate la iveală mecanismele brutale ale represiunii. (...) La 30 de ani de la căderea comunismului e momentul cel mai potrivit să aducem un omagiu eroilor vremii", spune Ada Solomon, în calitate de producător al filmului.
În rolurile principale îi regăsim pe Bogdan Zamfir, Șerban Lazarovici, Șerban Pavlov.
Șerban Lazarovici: "Am încercat să înțeleg prin ce a trecut Mugur, prin ce a trecut familia lui"
Ca un arc peste timp, Șerban Lazarovici ni-l readuce pe Mugur Călinescu în ipostaza de elev. Șerban este elev al Colegiului Național "A.T.Laurian" și va interpreta în filmul lui Radu Jude rolul lui Mugur. Fără îndoială, Șerban și-a folosit în acest rol întreaga experiență scenică acumulată în ani de teatru, ca membru al trupei Drama Club, coordonată de Mirela Nistor. Talentul i-a fost răsplătit în festivaluri naționale, a fost remarcat și apreciat de jurii de specialitate.
Recunoaște, însă, că rolul din film a avut o cu totul altă energie. "A fost diferit. Mă simțeam legat de personaj cumva dincolo de text. Am fost emoționat, totul a avut o încărcătură emoțională diferită de simpla interpretare a unui rol", ne-a spus Șerban Lazarovici.
La aproape 40 de ani de când elevul Mugur Călinescu scria pe zidurile Botoșanilor, Șerban Lazarovici intră în contact cu o lume pe care - din fericire! - nu a cunoscut-o. O lume a comunismului care ucidea fără scrupule, o lume despre care tinerii de astăzi citesc în manuale.
"Am încercat să înțeleg prin ce a trecut Mugur, prin ce a trecut familia lui", ne spune Șerban. Face parte dintr-o generație revoltată, o generație care acționează și reacționează, dar fără riscurile pe care Mugur Călinescu și le-a asumat în timpul lui. Dacă astăzi ar fi în pericol libertatea probabil că și ei ar fi pregătiți să facă mai mult. "Astăzi lumea se revoltă foarte mult pe internet... Dar dacă ne-ar fi pusă în pericol libertatea cred că și noi, ca generație, am reacționa. Tinerii sunt foarte vehemenți astăzi în ceea ce privește convingerile lor".
Șerban se pregătește pentru examenul de bacalaureat, după care va urma admiterea la UNATC - Teatru, la București. "Pe plan personal am în vedere facultatea și pe viitor mă voi axa pe formarea mea profesională. Acest rol este prima experiență în film. A fost o experiență plăcută din toate punctele de vedere", spune Șerban Lazarovici, care așteaptă cu nerăbdare filmul.
Mugur Călinescu, un destin pentru viitor
În toamna anului 1981, un tânăr trecut de 16 ani, din Botoşani, a pus pe jar regimul comunist, pictând nopţi la rând zidurile din oraş cu inscripţii care îndemnau cetăţenii să îşi caute libertatea. Un gest de un curaj nebun, care a fost aspru pedepsit de Securitate. "L-au arestat, l-au ţinut vreo 3 zile, apoi i-au dat drumul. Dar nu l-au lăsat niciodată în pace. Îl chemau de două-trei ori pe săptămână la ei. Îl serveau cu cafea. El nu prea bea cafea. Îi spuneam să nu mai bea cafea. Chiar îmi spunea că îl lăsaseră singur într-o cameră ciudată... Nu ştiu ce i-au pus în cafea! S-a schimbat total...", mărturisea mama lui Mugurel cu câțiva ani înainte de a pleca de pe această lume, încă neîmpăcată cu cele ce se întâmplaseră cu fiul ei.
În anii 1980, comunismul construia o lume nouă, chiar pe viaţa şi sângele tinerilor care aveau curajul să strige pentru libertate. Securitatea își schimbase metodele, devenise mai perfidă și mai cruntă decât în anii 50-60. Mugur Călinescu a murit de leucemie, după zeci de anchete, hărţuieli ale securiştilor şi durerea de a se vedea, la vârsta adolescenţei, părăsit de cei pentru care luptase până la ultima fărâmă de viaţă.
Născut pe 28 mai 1965, Botoșani, s-a stins pe 13 februarie 1985. Era elev în clasa a XI-a la Liceul "A.T. Laurian" când a fost arestat pentru că, după o vizită a lui Nicolae Ceauşescu, scrisese pe clădirile din Botoşani lozinci anticomuniste ("Vrem sindicate libere", "Vrem libertatea cuvântului", "Jos Ceauşescu"). A fost îndelung anchetat de Securitate şi, se pare, iradiat.
Revolta adolescentului care a sfidat cu un curaj nebun teroarea fostei Securităţi n-a rămas fără urmări. Timp de mai multe săptămâni, organele locale ale Ministerului de Interne, susţinute şi de Miliţia şi Securitatea din judeţul vecin (Suceava), au declanşat operaţiunea "Panoul", răscolind Botoşaniul în căutarea "teroristului" care "atentase" la valorile regimului comunist. După o lună de zile de la demararea acţiunii de prindere a făptaşului, Mugurel Călinescu este arestat în timp ce scria un mesaj pe un panou, de către o patrulă compusă dintr-un miliţian şi un securist.
Au urmat sute de ore de anchetă la Securitatea din localitate, deschiderea unui dosar de urmărire informativă – DUI, sub numele de cod "Elevul", şedinţe de prelucrare la şcoală, ameninţări cu exmatricularea şi şcoala de corecţie.
La doi ani de la debutul anchetei, în noiembrie 1983, adolescentul rebel al Botoşaniului este diagnosticat cu leucemie, iar după alti doi, la data de 13 februarie 1985, moare într-un spital din Iaşi.
La 32 de la moartea lui Mugur Călinescu, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a obţinut acceptul tatălui lui Mugur Călinescu (trecut și el la cele veșnice între timp) pentru deshumarea trupului luptătorului anti-comunist şi studierea osemintelor, pentru identificarea cauzelor care au dus la îmbolnăvirea acestuia de leucemie.