După grele încercări, Petru şi Angelica Maxîm par să se fi întors acasă, acolo unde le este locul: şi anume în sălile de expoziţii, în atenţia publicului şi a criticii.
Artiştii au făcut ceea ce poate că niciun alt creator, oricât de dedicat şi de împătimit al artei, nu ar fi avut puterea să făurească fără să îşi sfâşie sufletul: au modelat mâlul pe care apele distrugătoare l-au lăsat în casă. Apele care au înghiţit vieţi, au prăbuşit sute de case, au nimicit agoniseli strânse cu trudă, au aruncat în urmă un mâl cotropitor pe care artistul Petru Maxîm şi soţia sa, Angelica, l-au închis în vase de Cucuteni. Pe aceste vase, expuse marţi în Galeriile de Artă, există un înscris care va străbate, în mod sigur, deceniile şi veacurile: INUNDAŢII DOROHOI 2010.
Evenimentul de pe 7 decembrie a fost organizat de Consiliul Judetean Botosasni, Muzeul Judetean Botosani, Centrul de Conservare si promovare a culturii traditionale Botosani, prezentarea expoziţiei fiind făcută de poetul Nicolae Corlat. Au fost prezenţi numeroşi iubitori ai artei, dar şi reprezentanţi ai instituţiilor, precum Cătălina Lupaşcu, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani, Lucica Pârvan, director al Muzeului Judeţean Botoşani, Ion Ilie, director al Centrului de Creaţie, Liviu Andronic, director al Şcolii Populare de Artă, Traian Apetrei, director al Teatrului Mihai Eminescu, muzeograful Steliana Băltuţă, pictorii Liviu Şoptelea, Gheorghe Stanciu, Aida Suşter, Marcel Manastireanu, epigramistul Gheorghe Hreapcă şi alţii.
"Petru Maxîm nu este un pictor postmodern, dar se foloseşte de uneltele postmodernismului, împăcând atât de bine simbolurile ancestrale ale trecutului cu manifestări ale modernului. În picturile sale, naşterea nu este o întruchipare a egoului, specific omului modern, ci o aşezare a divinului - în sensul biblic - în matricea dacică a creaţiei", a menţionat Nicolae Corlat în expunerea sa, făcând referire şi la simbolistica operei artistului, simboluri care nu sunt importante prin ele însele, "deşi acestea capătă forţă şi adâncimi divine, împletite cu simbolurile biblice ale genezei, cum ar fi şarpele, mărul, crucea, coroana de spini, cupa - ci evoluţia acestora pe parcursul existenţei biblice, până la naşterea Omului şi înălţarea Sa spre conştiinţa superioară a universului".
A fost de asemenea amintită tragedia verii 2010, când artistul a fost nevoit să culeagă tuburile de ulei din mâl, de parcă Dumnezeu i-a încercat credinţa şi puterea de a crea. "Pierderea instimabilă nu e doar pierderea familiei Maxîm, ci şi a noastră. Este singurul creator de ceramică tip Cucuteni din România, o ceramică aparţinând celei mai avansate culturi manifestată vreodata în această zonă a Europei. Ne e bine când ne mândrim cu valorile botoşănene, valori care nu au cerut niciodată nimic de la noi, iar noi am avut pretenţia că ne aparţin. Această expoziţie nepreţuită a lucrărilor de pictură semnate Petru Maxîm şi a exponatelor din ceramică recuperate de la potop este găzduită aici pentru ca botoşănenii să nu uite valorile care le promovează numele în ţară şi peste graniţele acestei ţări bântuită de necazuri şi de oameni care au uitat omenia. Poate nu e prea târziu să avem o atitudine corectă faţă de creatorii acestui judeţ, faţă de valorile autentice ale artei pe care ei o promovează", a încheiat Nicolae Corlat.
Expozitia este deschisă publicului până pe data de 16 decembrie 2010.
