Cu prilejul acestei sarbatori duhovnicesti, va fi adusa spre inchinare o particica din moastele Sfintei Mare Mucenite Ecaterina din Sinai.
Potrivit traditiei, fiecare credincios va avea posibilitatea de a se inchina in Sfantul Altar.
Biserica din satul Călărași este începută în anul 1901 și se sfințește în anul 1905. Biserica este zidită din piatră și cărămidă, fiind acoperită cu tablă. Zidurile bisericii sunt formate din două părți de zidărie, la mijloc fiind umplute cu pământ.
Ctitorii bisericii sunt boierii moșiei Ringhilești: Gheorghe, Jan și Bogdan Goilav, precum și pe locuitorii satului Călărași în frunte cu preotul lor paroh - Alexandru Băncilă.
Biserica este mare, monumentală, în formă de navă, cu turn mare pătrat, unde se află clopotnița, fiind împărţită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În toate sunt picturi murale executate în stil bizantin. Între pronaos și naos, pe stâlpi de cărămidă de formă pătrată, tencuiți și vopsiți în ulei, în culori imitând marmora, se reazemă cafasul bisericii, mare și încăpător. Bolțile bisericii sunt vopsite în ulei, având picturi astfel: în pronaos cerul cu stele;în naos cei patru evangheliști la colțuri și Mântuitorul Iisus Hristos la mijloc, înconjurați de stele iar în altar Sfânta Treime. Catapeteasma este sculptată în lemn de tei, cu frunze de stejar și alte motive florale,acoperite cu foiță de aur. Pictura icoanelor de pe catapeteasmă este executată în stil neobizantin, însă nu se cunoaște numele pictorului. Biserica nu posedă obiecte de valoare artistică sau istorică.
Datorită temeliei slabe, precum și infiltrărilor de apă, pereții bisericii au prezentat cu timpul fisuri și exfolieri. Lucrări de restaurare s-au efectuat în anul 1936, subzidindu-se temelia de beton la altar, punându-se și trei contraforturi. În anul 1957 biserica a fost legată cu o centură de beton armat în partea de sud, imediat sub cupolă, de jur împrejur. În vara anului 1967, sub conducerea preotului paroh Vasile Codău s-au executat lucrări de consolidare și reparație a bisericii, subzidindu-se întreaga biserică. În anul 1999, sub păstorirea preotului paroh Dumitru Codău și prin sprijinul credincioșilor din sat, s-au efectuat lucrări de întreţinere a bisericii și de restaurare a picturii, aflată într-o stare avansată de deteriorare. Biserica a fost resfințită la data de 22 august 1999 de către Preafericitul Părinte Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei și Bucovinei.
Din anul 2004 parohia este păstorită de către preotul paroh Pădurariu Ioan. În momentul preluării parohiei, pictura bisericii era restaurată de 10 ani, starea acesteia fiind relativ bună. Problema cea mai mare a bisericii era igrasia ce se ridica până la 2 metri, fapt ce determina şi decaparea tencuielii bisericii.
S-au început a se face demersuri pe la sponsori, autorităţi şi enoriaşi în vederea executării unor lucrări de hidroizolaţie exterioară, fiind necesară şi refacerea exteriorului bisericii. Astfel s-au început lucrările privind reabilitarea termică, electrică, efectuarea lucrărilor de hidroizolaţie şi refacerea exteriorului, astfel că din anul 2004 s-au efectuat următoarele lucrări: reparaţie şi consolidare la pereţii exteriori şi temelia bisericii; hidroizolaţia soclului şi a temeliei; termoizolaţia exterioară a bisericii şi tencuială decorativă; s-au schimbat ferestrele deteriorate; s-a schimbat instalaţia electrică a bisericii şi s-a organizat dotarea PSI ; s-au montat 2 uşi sculptate din stejar la intrarea principală; s-a montat o instalaţie de iluminat exterior arhitectural; s-a amenajat curtea bisericii prin plantarea unei livezi de 100 de pomi şi a unei grădini cu 350 de trandafiri; s-au montat porţi metalice din fier forjat la curtea bisericii; s-au turnat trotuare şi alei betonate în curtea bisericii; s-a pictat pridvorul bisericii în tehnica frescă.
În anul 2011, în curtea bisericii s-a ridicat un altar de vară pentru slujbele în sobor. (Vezi Monografia Bisericii Sfanta Treime)
