Preot, prozator, folclorist și publicist, Alexandru Bardieru a absolvit Seminarul Teologic (1927–1935), Facultatea de Teologie din Chișinău (1935–1939), apoi a finalizat Seminarul Pedagogic Universitar din Cernăuți (1942–1943), cu examen de capacitate la Religie (1946).

În 1938 a fost hirotonisit preot în parohia Rângaci, lângă Hotin, unde a slujit până la ocuparea teritoriului de către Rusia sovietică. S-a refugiat apoi peste Prut, unde a găsit adăpost la Arthur Gorovei. Un timp a slujit în satul Ruși, județul Baia, iar la eliberarea Basarabiei a fost numit la parohia Marșenița-Hotin, din ținutul natal. A mai slujit în parohii din Corabia, Buciumeni, Boroaia, Broscăuți, Botoșani. A fost protopop la Boroaia, Suceava, profesor de religie la Corabia și Fălticeni, iconom stavrofor.

CITEȘTE ȘI: "Calendar ortodox, 12 octombrie 2026: Sf. Mc. Prov, Tarah şi Andronic; Sf. Ier. Cosma..."

 

Folcloristul și publicistul Alexandru Bardieru a fost preot la Biserica „Duminica Mare” din Botoșani timp de mai bine de douăzeci de ani, între 1971 și 1994.

Debutează la 16 ani, în revista „Cuvânt moldovenesc”. În anii studenției publică în revistele „Bugeacul”, „Bărăganul”, „Cuget moldovenesc”, „Gazeta Basarabiei”, „Pagini basarabene”, „Suceava”, „Tribuna tineretului” ș.a.

Odată cu stabilirea în Botoșani începe o bogată activitatea publicistică, apărând în „Clopotul” și „Caiete botoșănene” cu povești, poezii, cronici. A publicat numeroase culegeri folclorice și cărți pentru copii: ”Mreană, mreană năzdrăvană” (1975); ”Păpușa năzdrăvană. Basme din ținutul Botoșanilor” (1976); ”Norocel Degețel” (povești; 1978); ”Povești năzdrăvane” (1982); ”Poezii populare din județul Botoșani: cântece bătrânești” (1997).