Monumentul Răscoalei de la 1907 este reprezentativ pentru orașul Botoșani.

Monumentul din vecinătatea Parcului “Mihai Eminescu” din Botoșani este realizat în perioada comunistă, în anul 1978, de către sculptorul Gavril Covalschi, și prezintă trei secvențe ale Răscoalei Țăranilor din 1907.

Este așadar un monument dedicat țăranului român, dar în special Răscoalei Țărănești din 1907, izbucnită la Flămânzi, în județul Botoșani.

Cu timpul, Monumentul a devenit un Simbol al orașului. Acesta include trei corpuri sculptate, care descriu momente din viața țăranului botoșănean, de la activităţile casnice până la aratul ogoarelor, creșterea oilor, meșteșuguri, folclor, și, pe fundal, țăranii înarmați cu coase și furci, din timpul răscoalei țărănești, potrivit Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică Botoşani (CNIPT).

Răscoala Țărănească a început în 21 februarie 1907 în localitatea Flămânzi din Botoșani, și s-a răspândit, în perioada următoare, în toată țara.

Principala cauză a fost nemulțumirea țăranilor legată de inechitatea deținerii pământurilor, aflat în mâinile a doar câtorva mari proprietari.

Începutul răscoalei a fost în Flămânzi, pe moşia arendată de frații Fischer care dețineau majoritatea terenurilor, în ceea ce era numită atunci “Fischerland”. Ei închiriau pământul unor arendași pe sume foarte mari de bani, iar aceștia, la rândul lor, făceau rost înapoi de banii plătiți, prin munca țăranilor.

Abuzurile acestora în încercarea de a face un profit cât mai mare nemulțumeau și mai mult țăranii.

Răscoala s-a extins în mod treptat în toată Moldova, în luna martie. Ţăranii răsculaţi au atacat conacele arendaşilor, dar arendaşii nu mai erau acolo. S-au refugiat în Bucovina austriacă, la Cernăuţi.

Răscoala a fost înfrântă de guvern, iar reprimarea ei de către armată s-a soldat cu uciderea unei părți din populația rurală.