Orașul Botoșani se află, într-un clasament al vitalității culturale realizat de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală, pe un surprinzător loc 10. Spunem surprinzător întrucât se află înaintea unor orașe cu un background cultural bine cunoscut și recunoscut la nivelul țării, dacă ar fi să ne referim doar la Iași (locul 11), Brașov (locul 14) sau Bistrița (locul 15). De fapt, conform acestui clasament al primelor 15 orașe cu cei mai buni indici de vitalitate culturală pentru perioada 2010-2015, Botoșani este singurul oraș din Moldova care se află între primele 10, cu o medie a indicelui de vitalitate culturală de 0,422, față de 1,212 - Cluj-Napoca (locul 1) și 0,204 - Bistrița (locul 15).
Conform studiului, pentru perioada stabilită (2010-2015), cel mai bun indice de vitalitate culturală a fost înregistrat pentru Botoșani în anul 2014 - 0,603, cel mai mic, pentru aceeași perioadă, fiind la nivelul anului 2013 - 0,310.
Analiza Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală a vizat cinci categorii de indicatori, 46 de oraşe cu excepţia municipiului Bucureşti care nu a fost inclus fiindcă are un caracter de dotări şi servicii culturale care domină restul oraşelor din ţară din punctul de vedere al vitalităţii culturale. De asemenea, analiza a fost realizată pentru cinci ani, perioada 2010 - 2015. Au fost luat în calcul oraşele - reşedinţă de judeţ şi cele cu o populaţie de peste 50.000 de locuitori .
Indicatori analizaţi în raport: infrastructura culturală, participarea culturală, buget / cheltuieli pentru activităţi culturale, resurse umane specializate şi industrii creative, iar toate aceste categorii au în total 38 de indicatori.
Redăm, din raportul Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală, analiza și argumnetele privind puncte forte și puncte slabe, pecum și recomandările pentru orașul Botoșani:
"Punctele forte ale orașului sunt resursele umane specializate și participarea culturală a populației. Instituții educaționale cu profil cultural cum sunt Liceul de Artă Ștefan Luchian și Școala Populară de Arte Botoșani înregistrează un număr mare de elevi și cursanți înscriși. Acești indicatori raportați la numărul total al locuitorilor orașului fac ca municipiul Botoșani să se afle în fiecare an în topul primelor 15 orașe în categoria de resurse umane specializate.
În ceea ce privește celălalt punct forte al orașului, participarea culturală, deși cu ușoare fluctuații pe perioada 2010-2015, este categoria de indicatori cu cele mai bune poziții, variind între locurile 1 și 7, atingând prima poziție în anul 2014. Printre factorii care au influențat menținerea unui consum cultural crescut raportat la numărul locuitorilor este apetitul pentru proiecțiile cinematografice.
Deschiderea în martie 2013 a centrului de shopping Uvertura Mall care deține un cinematograf – Cine Grand, primul cinematograf multiplex digital din Botoșani, cu o capacitate de 446 de locuri44 – a făcut ca numărul de spectatori la cinema să crească exponențial.
Și la capitolul infrastructură culturală orașul stă bine, plasându-se pe toată perioada analizată între primele 10 poziții.
Contribuie la această poziționare caracterul destul de numeros și divers al elementelor de infrastructură, orașul deținând muzee, două săli de cinema, un teatru dramatic și unul de animație, filarmonică și orchestră populară.
Punctul mai slab al orașului este categoria de industrii creative, care, după o aparentă redresare în 2011 și 2012, a revenit la valori negative în 2013, 2014 și 2015 din cauza fluctuațiilor între creșterea și scăderea profitului.
În ceea ce privește evoluția indicelui total de vitalitate culturală pentru municipiul Botoșani pe perioada 2010-2015, acesta păstrează valori similare, cu excepția anului 2014, unde înregistrează o creștere semnificativă, ocupând poziția 8 în top 15 orașe pentru anul respectiv.
Recomandări
O primă recomandare ar fi acțiuni îndreptate de către factorii de decizie privind dezvoltarea orașului pe categoriile de indicatori care nu sunt printre punctele forte, dar au potențial.
Menționăm aici sprijinul bugetar oferit activităților culturale și stimularea industriilor creative care dețin potențial de creștere, dar cărora le lipsește stabilitatea. Un tandem public-privat ar putea revigora peisajul cultural general al orașului".