Nu obişnuiesc să comentez ceea ce se întâmplă la alţii, însă în această noapte senzaţia că am călcat într-un rahat este atât de puternică, încât mă simt nevoit să-mi încalc această regulă. Ceea ce am văzut cu puţin timp în urmă în emisiunea "Un show păcătos" de la Antena 1 mă face să cred că dacă pur şi simplu aş schimba canalul sau aş închide televizorul aş deveni complice la o mare mizerie. În fond, cu toţii suntem colegi de presă, nu-i aşa?
După cum probabil ştiţi, căci astfel de momente se propagă rapid, în emisiune a fost prezentată o înregistrare video în care apare dl. Emil Boc dezbrăcat complet în vestiarul unei săli de sport. Fundul fostului premier a tronat mai bine de o oră pe ecran în timp ce gazda şi invitaţii care au intervenit telefonic au dezbătut problema. O discuţie ipocrită despre eficienţa serviciilor de protecţie a servit drept pretext pentru plăcerea voyeuristă de a arăta bucile d-lui Boc o dată, şi încă o dată, şi încă o dată, la nesfârşit, în prim plan şi în dungă.
Dezbaterea despre cur a fost deschisă de dl. Crin Antonescu şi a fost închisă, ca un arc peste timp, de dl. C.V. Tudor. Despre superficialitatea d-lui Antonescu am mai scris, însă nu-mi închipuiam că va ajunge până acolo încât să fie coleg de dezbatere cu Cruduţa. Ce mai contează ce a spus dl. Antonescu, când singurul lucru pe care s-ar fi cuvenit să-l facă un politician căruia îi pasă de imaginea sa era să-l trimită pe dl. Capatos la plimbare?! Căci interesul d-lui Capatos nu era să afle ce părere are dl. Crin, ci să ţină ridicat fluxul ratingului care ţâşnea dintre fesele premierului.
În rest, orice om de bun simţ din ţara asta probabil că s-a simţit jignit în această noapte. Nu numai că "ştirea" nu este de interes public, dar mă îndoiesc că satisface interesul publicului. În orice caz, nu pe cel al publicului sănătos. Căci nu văd ce om normal moare de curiozitate să-l vadă pe dl. Boc dezbrăcat.
Probabil că şi ziariştii, atâţia câţi mai sunt, s-au simţit jigniţi de această nouă mizerie care mai dă un brânci unei profesii frumoase sabotate însă în mod constant din interior de tot felul de inşi fără scrupule şi fără pic de respect faţă de meserie. Nu era de ajuns că politicienii şi-au pus fesele late pe aproape tot ce înseamnă presă şi că diverşi jucători de alba-neagra deveniţi patroni media şi-au cumpărat ziarişti în viu. Nu era suficient că jurnalismul şi deontologia au devenit aproape o insultă în ultimii ani. Trebuia să ne-o facem cu mâna noastră: căci presa moare pe limba ei din cauza lipsei de creier, de etică şi de gramatică, iar astfel de momente, cum a fost cel din această noapte, îi grăbesc sfârşitul.
Fără un spirit de breaslă care să semnaleze şi să elimine astfel de mizerii, viitorul este sumbru. Fără ziarişti care să aibă curajul să vorbească despre respectul faţă de meserie, toţi aceşti impostori gălăgioşi pe care-i vedeţi la televizor vor trece drept presă: până la proba contrarie, suntem colegi cu toţii, oameni oneşti, hoţi, curve, şpăgari, cruduţe, saltimbanci. Fără voci critice şi obiective, care să spună răspicat că "aşa ceva nu se face", ziariştii tineri ne vor întreba fără să clipească şi fără să-şi dea seama de grozăvia întrebării: "Şi noi ce facem, nu dăm fundul lui Boc, că-l dă toată lumea?..."
Când am intrat în presă, la TV era Tucă Show. După 15 ani, mă uit la Bucă Show şi mă întreb dacă se poate şi mai rău.
(Florin Negruţiu este redactor-şef al ziarului Gandul)
