Am fost candva la munte cu sotia pentru vreo sapte zile... "cu bilet"! Am fost repartizat, sa servesc masa, la un restaurant oarecare si am nimerit la o masa de patru persoane cu inca o familie, sot si sotie, care aveau, dupa parerea mea, in jur de 50 de ani. Dupa o zi, doua, ne-am acomodat unii cu altii, si nici prin cap nu-mi trecuse sa discutam probleme legate de religie. Dar, intr-o zi, (colegii nostri de masa se numeau Lache si Severina) a venit vorba inevitabil si de religie.

- "V-am citit" ca sunteti preot... nu-i asa? ma intreaba, hodoronc-tronc, prietenul meu de 48 de ore, intr-o zi pe cand serveam masa.

- Aveti dreptate... dar? si m-am uitat intrebator.

- Ei ! Eu sunt de alta credinta si mi-am dat seama, ca purtati barba.

Lache mi-a spus de ce secta apartine.

- Dar pictorii nu au barba? am continuat razand dialogul.

- Stiti, eu nu inteleg de ce aveti sfinti numai imparati, episcopi, domnitori si nu aveti sfant un om amarat din popor. Aveti sfinti pe imparatii Constantin si Elena, pe Ioan Gura de Aur, episcopul Constantinopolului, ati facut sfinti pe domnitorii Stefan cel Mare si pe Constantin Brancoveanu, care avea aur in bancile din Elvetia. Eu nu cred in sfinti... imi ajunge ca citesc Biblia !

- Domnu’ Lache, o fi avut el Constantin Brancoveanu bani la banca, dar care dintre noi ar fi in stare sa-si vada copiii omorati pentru o credinta? Dumneata stii ca in satul meu au fost oameni care si-au lasat credinta ortodoxa pentru un kilogram de zahar, o sticla de ulei si o haina veche. Aveti parerea asta despre sfinti, pentru ca n-ati citit suficient despre ei. La Catedrala Patriarhala din Bucuresti - in inima Bisericii Ortodoxe Romane - este depus Sfantul Dimitrie Basarabov, care toata viata lui a fost cioban. S-a lasat tacerea, iar eu am continuat. Sa va spun un amanunt important, de care poate nu v-ati dat seama. Biblia, pe care spuneti ca o cititi, este scrisa toata de sfinti. Iisus Hristos nu a scris un cuvant in ea, sfintii au scris despre El, sub inspiratia Duhului Sfant.

- Mda, nu m-am gandit la chestia asta.

Si Lache privea in toate parţile, parca ar fi cautat pe cineva.

A fost ultima masa pe care am servit-o impreuna cu Lache si Severina. I-am cautat din priviri in urmatoarele zile. Nu i-am mai vazut. Or fi plecat acasa? Mi-a parut rau ca nu l-am intrebat, ce parere are despre faptul ca moastele unor sfinti sunt neputrezite de sute de ani, insa la intrebarea asta nu-­mi va mai raspunde niciodata.

(Preot Nicolae Trusca)