În anul în care se împlinesc 175 de ani de la nașterea și 105 ani de la moartea lui Grigore T. Goilav, evocarea acestei personalități cu un mare aport în dezvoltarea culturală a orașului Botoșani vine nu doar ca o necesară îndreptare în fața istoriei, ci și ca o readucere în actualitate a unui model de român, a unui spirit evoluat al vremii sale, un destin menit să trezească în cei de astăzi curajul de a cerceta, de a inova și, de ce nu, îndrăzneala de a depăși efemere obstacole și de a lăsa în urmă fapte culturale care dăinuie.
Miercuri, 27 august, în spațiul Cafenelei Artelor din municipiul Botoșani, a avut loc Simpozionul ”Grigore T. Goilav – exponent al comunității armene botoșănene”.
Organizat de Asociația ”Grigore T. Goilav” Botoșani și Asociația Eleusis Dorohoi, în parteneriat cu Uniunea Armenilor din România, evenimentul a reunit numeroși participanți, de la oameni de cultură la profesori, tineri cu afinități spiritual-culturale, dar și botoșăneni preocupați de istoria veche a orașului.
Născut pe 22 aprilie 1850, la Havârna - Herța, într-o familie de armeni, Grigore T. Goilav a studiat la renumitul Gimnaziu de la Cernăuți, continuând cu Dreptul la Strasbourg și la Viena, apoi Filosofie și Științele Naturii la München. Tot la München va urma și studii de Belle-Arte.
Este de notorietate faptul că, la Cernăuți, Grigore T. Goilav a fost coleg de școală (dar în ani diferiți) cu Mihai Eminescu, într-o perioadă locuind chiar împreună la aceeași gazdă.
Întors la Botoșani, Grigore T. Goilav s-a implicat în dezvoltarea culturală și educațională a urbei. În biografia oficială, îl regăsim ca director al Școlii armene de fete, președinte al filialei Botoșani a Ateneului Român, vice-președinte al Societății Muzicale Armonia. De asemenea, Grigore T. Goilav figura pe lista acționarilor Societății Anonime pe Acțiuni pentru înființarea Teatrului ”Mihai Eminescu. A fost prieten cu Ion Luca Caragiale și cu Nicolae Iorga.
A desfășurat o bogată activitate publicistică, iar în calitate de cunoscător al istoriei și culturii armenilor, a publicat o serie de lucrări de referință în această direcție.
Grigore T. Goilav a adus la Botoșani una dintre primele tipografii și a asigurat tipărirea de cărți și reviste cu caracter cultural, precum și a unui ziar politic. Este autorul unor importante traduceri.
Bogdan Suhăreanu, în calitate de președinte al Asociației Grigore T. Goilav” și principal promotor al evenimentului, a punctat importanța evocării unei mari personalități din Botoșani, Grigore T. Goilav, ”cel care și-a pus amprenta pe istoria orașului”.
Tot Bogdan Suhăreanu a propus, în debutul Simpozionului, păstrarea unui moment de reculegere pentru cel care a fost Grigore T. Goilav, dar și pentru cel care a fost președintele Uniunii Armenilor din România, filiala Botoșani, Gheorghe Lazarovici, ”care a dus greul comunității în perioada comunistă”.
Invitatul acestei prime ediții a Simpozionului de la Botoșani a fost prof.univ.dr. Cătălin Turliuc, reputat istoric, cercetător la Academia Română - Institutul de Istorie „A.D. Xenopol" Iași, precum şi profesor universitar la Universitatea „Al. I. Cuza".
”Una dintre marile personalități ale acestor plaiuri, un om ai cărui descendenți și ai cărui ascendenți au marcat deopotrivă nu doar istoria Botoșaniului, ci și istoria Moldovei și, mai mult decât atât, istoria țării. Un om care și-a finalizat cu diplome studiile în străinătate. Un om care a fost deopotrivă traducător, literat, jurist, un spirit enciclopedic în a doua jumătate a veacului al XIX-lea, la fel ca mulți dintre oamenii politici și personalități care decorează astăzi școlile, holurile universităților”, a rostit prof.univ.dr. Cătălin Turliuc, evocând în acest fel personalitatea lui Grigore T. Goilav.
Profesorul Cătălin Turliuc a readus în atenție contribuțiile semnificative ale armenilor în Botoșani și nu numai, ”în afară de faptul că au reprezentat o clasă intermediară, o categorie de comercianți, un plus economic pentru Moldova, care în perioada medievală era străbătută de mari drumuri comerciale”.
”Marii proprietari de pământ au jucat un rol complex, așa cum a făcut-o și Grigore T. Goilav, care dincolo de grija de propria familie, de propriile afaceri și de interese, a avut o vocație de filantrop, de om care s-a pus în slujba comunității sale, a condus o școală. A fost o prezență vie în rândul elitei moldovenești de atunci, un om a cărui amintire a fost mereu evocată, un om despre care avem multe mărturii până în ziua de astăzi”, a adăugat profesorul universitar, acesta amintind deopotrivă și contribuțiile contemporanilor la cunoașterea trecutului, exemplificând în acest sens prin recenta lucrare ”Istoria Botoșanilor”, semnată de Mircea Munteanu. A fost amintit, de asemenea, tânărul cercetător Remus Tanasă, ”care la rândul său se ocupă de comunitatea armeană printr-un program special finanțat de Academia Română, și el născut în această zonă, nepot al Academicianului Alexandru Zub”. La acestea se adaugă, a completat Cătălin Turliuc, fostul primar al municipiului Botoșani, Florin Egner, ”care de asemenea a avut contribuții în ceea ce privește istoria armenilor din acest spațiu”.
”Este extrem de important să știm să facem o reverență în fața oamenilor care rămân pilde pentru noi, posibile modele de urmat, în condițiile lumii de azi, când trăim momente de schimbări profunde, nu doar la nivel internațional, nu doar în societatea românească, ci inclusiv la nivel individual. Este firesc să stăm ancorați în trecutul nostru, cel care ne garantează identitate”, a conchis prof.univ.dr. Cătălin Turliuc.
Simpozionul a continuat cu lucrarea prezentată de Dumitru Brânzei, o intervenție legată de armeni și de modul în care ei au evoluat de-a lungul Pontului Euxin, de-a lungul bazinului Mării Negre, cu importante referiri la diaspora armeană.
La rândul său, Bogdan Suhăreanu a dat citire unui studiu despre una dintre marile moșii ale Goilavilor - Rânghilești, studiu realizat de prof. Cătălin Ghica, de la Dorohoi.
Au mai avut contribuții consistente în cadrul Simpozionului ”Grigore T. Goilav – exponent al comunității armene botoșănene” și alți invitați, de la Mircea Munteanu și muzeograful Gheorghe Median, la Dorel Gaftoneanu.
Acțiunile Asociației ”Grigore T. Goilav” vor continua, după cum a specificat Bogdan Suhăreanu. ”Vrem ca în fiecare vacanță, anual, să facem câte o conferință sau simpozion, prin care să elogiem și să aducem în lumină personalități botoșănene. Sigur, avem foarte multe nume cu care putem să ne mândrim, toată lumea știe de Enescu, de Eminescu sau Iorga. Dar sunt personalități care și-au pus amprenta asupra vieții, fie că vorbim de cea culturală, economică sau socială, a Botoșanilor, care sunt mai puțin cunoscute. Grigore T. Goilav este una dintre aceste personalități”, a precizat Bogdan Suhăreanu.
Evenimentele culturale, la care sunt invitate persoane din afara Botoșaniului, devin în acest fel cea mai importantă carte de vizită, spune organizatorul simpozionului. ”Oamenii încep să vadă prin ce este atractiv Botoșaniul”.
”Noi am mai făcut astfel de evenimente, am avut invitați din Cluj, din Sibiu, din Suceava sau Iași, Bistrița, Timișoara, Brașov, evenimente care se întindeau pe 2-3 zile, în care respectivii invitați au vizitat Botoșaniul. O foarte bună idee este Turul armenesc, cu clădirile din municipiul Botoșani, Turul evreiesc, cu clădiri emblematice. Când vorbești de clădirile respective și de foștii lor proprietari, vorbești de personalitățile botoșănene. Feedback-ul a fost pozitiv. În acest fel, tinerele vlăstare, copiii și tinerii, ar putea să aprecieze valorile noastre botoșănene”, a menționat Bogdan Suhăreanu.
