Astăzi, 6 decembrie, este sărbătoare într-o parohie din municipiul Botoșani. Data la care s-a construit Biserica ”Sfântul Nicolae”, din municipiul Botoșani, nu se poate şti cu siguranţă dar, însă cronicarii sunt de părere că lăcașul de cult este mai vechi de sec. XIX.
Documentele s-au pierdut, fiind arse, după cum se spune, odată cu casele preotului, unde se păstra arhiva, aşa că ceea ce este astăzi e numai de la 1894 încoace, dar şi acestea incomplete.
Că biserica este din sec. XVIII se poate deduce de pe inscripţia ce se găseşte deasupra locului unde a fost vechea uşă de intrare şi în care ni se spune că această biserică este zidită din piatră la anul 1808 pe locul unei biserici de lemn. Iată această inscripţie: „Această Sfântă Biserică ce să prăznueşte hramul Sf. Ierarh Nicolae întâi fiind de lemn făcută de unul Sandu Borcilă Dumitraş şi cum s-a prefăcut cu ajutorul lui Dumnezeu prin mila pravoslavnicilor creştini de piatră în vremea stăpânirii marelui împărat Alexandru Pavlovici, a toată Rosia, la anii de la Hristos 1808, mai 11".
Data întemeierii bisericii trebuie pusă între anii 1762 -1808. Se găseşte la această biserică o icoană pe care este zugrăvit Sf. Ilie şi împrejur viaţa lui, iar deasupra Sf. Ierarhi Atanasie, Chiril şi Ioan cel Milostiv, Sf. Spiridon şi Sf. Nicolae cu data de 1797, martie 27. Dacă această icoană ar fi fost făcută odată cu biserica atunci ar trebui să i se dea data întemeierii – 1797, aflăm de pe sfnicolaebotosani.mmb.ro.
Din următoarea inscripţie aflăm: „1808 erei Ioan, Ecaterina, Vasile preot s-au făcut această sfântă biserică prin osteneală cu milostenie, mai, 30". Aşadar, aceştia trebuie să fie puşi ca primii ctitori la zidirea ei din nou.
Clopotniţa bisericii, cât şi pridvorul actual s-au făcut în anul 1832. Aceasta se vede de pe inscripţia pusă pe clopotniţă: „Această clopotniţă a Bisericii „Sf. Nicolae" s-a făcut prin străduinţa şi miluirea pravoslavnicilor hristiani, şi prin silinţa slujitorilor Sfintei Biserici, din piatră, în zidire din nou 1832".
În anul 1875 s-a făcut o reparaţie capitală a bisericii: s-a construit turn pe altar, s-a înălţat turnul de pe clopotniţă şi s-a acoperit peste tot cu tablă; s-a făcut din nou veşmântăria cu gropniţă dedesubtul ei.
De această biserică au aparţinut trei bresle: a pescarilor, a brânzarilor şi a ciubotarilor. În afară de aceste bresle au mai ajutat biserica familiile Borcea, Cerbu şi Urzică.
În anul 1906 această biserică avea numai trei case în cimitirul bisericesc, pentru locuinţa personalului.
Dintre preoţi slujitori: Pr. Vasile – 1808, Pr. Ilie – 1821, Pr. Atanasie Vasiliu – 1854, Pr. Ilie Urzică, Pr. Gheorghe Urzică, Pr. Alexandru Urzică, Pr. Constantin Budeanu, Pr. Constantin Ifrimescu, mort în 1904, Pr. Constantin D. Possa din 1906, părintele Dan Irimia. În prezent, aici slujesc doi preoți: Marcel Asmarandei și Ioan-Bogdan Simionică.