Biserica Vovidenia din municipiul Botosani isi va cinsti, pe 21 noiembrie, hramul - marea sarbatoare crestina "Intrarea in Biserica a Maicii Domnului".

Cu acest prilej, incepand de joi dupa-amiaza, in Biserica Vovidenia vor fi aduse Sfintele Moaste ale Sfantului Ierarh Nicolae, Sfantului Ioan Gura de Aur si particele din Moastele Sfintilor 14.000 de prunci ucisi de Irod.

Programul liturgic la Biserica Vovidenia va fi urmatorul:

Joi, 20 noiembrie

Ora 16 – Primirea oficiala a Sfintelor Moaste
Ora 17 – Vecernia Mare si Litia in cinstea hramului Bisericii

Vineri, 21 noiembrie

Ora 7,30 – Slujba Utreniei
Ora 9 – Sfanta Liturghie
Ora 11 – Pomenirea ctitorilor, slujitorilor si a tuturor celor adormiti
Ora 16 – Slujba speciala in cinstea Sfantului Ierarh Nicolae si a Sfantului Ioan Gura de Aur
Ora 18 – Taina Sfantului Maslu cu 7 preoti

Sambata, 22 noiembrie

Ora 8 – Sfanta Liturghie in cinstea Sfantului Ierarh Nicolae si a Sfantului Ioan Gura de Aur
Ora 16 – Vecernia Mare si Litia
Ora 18 – Taina Sfantului Maslu cu 7 preoti

Duminica, 23 noiembrie

Ora 7,30 – Slujba Utreniei
Ora 10 – Sfanta Liturghie
Ora 16 – Procesiune pe strazile din jurul bisericii cu Moastele Sf. Ier. Nicolae, Sf. Ioan Gura de Aur si particele din Moastele Sfintilor 14.000 de prunci ucisi de Irod
Ora 17 – Taina Sfantului Maslu cu 7 preoti

Biserica Vovidenia din Botosani

Mergand de la Teatrul Mihai Eminescu spre Colegiul National A.T.Laurian, la intersectia strazii Cuza Voda cu strada M. Kogalniceanu, se afla Biserica Vovidenia, cu hramul Intrarea in Biserica a Maicii Domnului".

Una dintre bisericile mari ale Botosanilor, construita din piatra si caramida, intre anii 1834-1838, ctitorie a familiilor de boieri Carstea si Varlaam (Baronul Ioan Carstea, Spatarul Gheorghe Varlaam, Grigore Varlaam si fratii sai), asa cum reiese din pisania din pisania de deasupra usii de la intrarea in biserica.

Este ctitorita in timpul domniei voievodului Mihai Grigore Sturza, pe locul unei bisericute din lemn, ridicata de Manole Varlaam. Biserica este monument istoric, din care cauza a fost si este socotita tot timpul ca importanta, imediat dupa bisericile: Sf. Nicolae Popauti (1496), Sf. Gheorghe (1541) si Uspenia (1552), remarcandu-se prin masivitatea ei, frumusetea arhitectonica si locul central ce-l ocupa in oras. Intre anii 1951-1971, biserica a fost inchisa de autoritatile locale, timp in care a suferit mari distrugeri.

In anul 1974 se monteaza geamuri metalice la biserica in exterior si la clopotnita. Biserica a rezistat pe parcursul ei, la peste 32 de cutremure de pamant, din care 16 cu magnitudinea de peste 6 grade, culminand cu cel din 10 noiembrie 1940 de 7,3 grade si cel din 7 martie 1977, de 7,2 grade pe scara Richter si care au lasat urme deosebite, necesitand lucrari de consolidare si reparatii capitale. In anul 1889, biserica avea cor bisericesc, dirijat de sublocotenentul Constantinescu, iar casele din jurul ei au asigurat functionarea unei scoli de cantareti bisericesti in primele trei decenii ale acestui secol.