Chiar dacă astăzi, potrivit celui mai recent Recensământ al populației, în Botoșani mai viețuiesc doar 75 de reprezentanți, armenii și-au pus amprenta pe istoria Botoșaniului, comunitatea fiind cunoscută în special datorită celor două biserici creștine din municipiul reședință de județ, dar și prin personalitățile care în anumite perioade au avut contribuții remarcabile în administrarea județului și a municipiului reședință de județ.
Începând din ziua de 28 octombrie 2023, în patrimoniul spiritual al orașului a intrat și un edificiu menit să amintească nu doar despre constribuția armenilor la construirea Botoșaniului, ci și despre sacrificiul acestui popor în decursul timpului.
În intersecția de la Bazar, la puțină distanță de Crucea Ortodoxă, a fost dezvelită și sfințită Crucea Armenească (khachkar).
Cunoscute și sub numele de khachkar, aceste cruci reprezintă monumente din piatră sculptată, fiind legate identitar de poporul armean. Se spune că ele au apărut încă de la sfârșitul anilor 800 și că inițial marcau pământurile creștine pentru călători. Dacă cele mai multe dintre aceste khachkar se află în incinta mănăstirilor sau înzidite în biserici, unele monumente se găsesc prin zone mai puțin umblate. Crrucea de piatră cuprinde un disc în partea de jos, care ar semnifica lumea, dar și reprezentări ale infinitului în partea de sus. În centru, crucea face legătura dintre cele două tărâmuri.
Fiecare dintre aceste monumente este unic. Arta crucilor din piatra armenești, simbolismul și măiestria artistică a acestora sunt înscrise pe lista UNESCO a patrimoniului civilizaţiei universale.
Uniți în aceeași credință
Sâmbătă, 28 octombrie, la ora 12.00, comunitatea armeană din Botoșani, dar și reprezentanți de seamă din Republica Moldova, Armenia și România, au luat parte la slujba de sfințire oficiată de Prea Sfinția Sa, Episcop Datev Agopian al Bisericii Armene din România. La eveniment a participat și Ambasadorul Armeniei la București, Sergey Minasyan.
Amintim, de asemenea, că slujba de sâmbătă a beneficiat și de binecuvântarea IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.
De asemenea, au fost prezenți Doina Federovici, președintele Consiliului Județean Botoșani, prefectul județului Botoșani, Sorin Cornilă, deputatul Costel Șoptică, Bogdan Dăscălescu, vicepreședintele Consiliului Județean Botoșani, viceprimarul Liviu Toma, consulul onorific al Armeniei în Republica Moldova, Tatul Davoian.
”Aceste cruci, deși sunt o expresie a tragediei poporului armean, în modelarea lor au arborele vieții, au lumina și sunt în același timp dătătoare de speranță. Și fiind sfințite în acest mod, ele vor face parte și din arhitectura sacră a municipiului Botoșani”, a rostit în cuvântul său de început Varujan Vosganian, care și-a asumat și rolul de gazdă și de traducător.
Sfințirea Crucii de piatră a început în limba română și a continuat în armeană. Ritualul a fost unul impresionant pentru mulți dintre participanți. Preasfinția Sa, Episcop Datev Agopian, a sfințit Crucea cu un burete, apoi a picurat ulei sfințit din pasărea de argint.
Varujan Vosganian a explicat, ulterior, simbolul păsării de argint. ”Uleiul de sfințește o dată la șapte ani, anul acesta este un an al mirungerii. Mereu se păstrează din uleiul sfințit cu șapte ani înainte, astfel încât spunem că uleiul care picură din ciocul păsării de argint au în el ceva din uleiul sfințit la 301, de primul patriarh al armenilor, Grigore Luminătorul”.
După oficierea slujbei de sfințire a Crucii de piatră, Preasfinția Sa, Episcop Datev Agopian, s-a adresat celor prezenți, amintind în cuvântul său despre istoria zbuciumată a Armeniei, dar și despre importanța Crucii în comunitate.
”Poporul armean este un popor iubitor de credință și de cruce. În aproape 2000 de ani de creștinism armean noi am construit întotdeauna biserici și am așezat cruci de piatră, chiar dacă unele dintre ele au fost distruse. În aceste două milenii am avut aproape 1800 de ani de regalitate. Dar dacă mergeți în Armenia sau pretutindeni unde pământurile au fost locuite de armeni, nu o să găsiți palate regești, nu o să găsiți podoabe și veșminte regești. O să găsiți însă biserici, veșminte și obiecte de cult. Și am știut întotdeauna că cea care ne călăuzește și ne mântuiește este crucea. Armenia a fost poarta de intrare pe pământ a creștinătății. În două milenii, noi am fost răstigniți precum Mântuitorul. Am avut în acești două mii de ani doar 170 de ani de pace. Și dacă socotim și perioada păgânismului luminos, am trăit peste 3000 de ani și, iată, dupraviețuim și astăzi. Crucile acestea de piatră sunt dovada că noi credem în eternitatea poporului armean. Crucile de piatră sunt deschiderile și limitele noastre, frontierele noastre către cer”, a spus Preasfinția Sa, Episcop Datev Agopian, care a mulțumit Uniunii Armenilor, dar și autorităților județului și municipiului Botoșani pentru sprijinul acordat în realizarea acestui obiectiv creștin.
Preasfinția Sa, Episcop Datev Agopian, a reiterat importanța țării noastre în Europa. ”Am spus săptămâna trecută, la căpătâiul Moaștelor Sfintei Parascheva, că din perspectiva creștinătății, România este cea mai importantă țară din Europa. Iașul este un Ierusalim al Europei. Botoșaniul este Betleemul. De aceea e atât de important să apărăm această țară, pentru că această țară asigură trăinicia creștinismului în Europa”.
Doina Federovici: ”Conviețuim de zeci, de sute de ani în pace și liniște împreună”
Khachkar, Crucea de piatră de la Botoșani, reprezintă un semn de omagiu pentru armenii care au constribuit la ctitorirea și dezvoltarea orașului Botoșani, fiind ridicat și în memoria celor 1.500.00 de armeni uciși în Genocidul împotriva armenilor din 1915.
Doina Federovici, președinta Consiliului Județean Botoșani, a transmis un mesaj de recunoștință față de contribuția armenilor la dezvoltarea orașului Botoșani:
”Această cruce simbolizează credința dvs., cultura dvs., simbolizează poate acele mâini date împreună în aceste comunități unde noi conviețuim de zeci, de sute de ani în pace și liniște împreună. Nu știam de ce Cristian Lazarovici a insistat pentru această locație. Am aflat secretul. În stânga și în dreapta crucii au fost proprietăți deținute de mari personalități armene care în decursul timpului și-au lăsat amprenta nu doar pe municipiul Botoșani, ci pe întreg județul. Unul dintre acești armeni pe numele său Mihalache a donat comunității locale terenul pe care a fost construit primul spital pentru copii din Botoșani. Alți armeni de vază și-au donat proprietățile pentru a se construi școli, spitale sau alt gen de instituții acre în decursul timpului au adus plus valoare comunității noastre. Poate nu întâmplător în municipiul Botoșani se află cea mai veche biserică armenească din țară. Poate nu întâmplător aici, pe raza județului, avem atât de multe edifciii care vorbesc despre istoria dvs. și ceea ce ați făcut bun și sfânt de-a lungul timpului. Iată cât de frumos se îmbracă municipiul reședință de județ cu o asemenea bijuterie. Sunteți puțini la număr, dar recunoștința pentru ce ați făcut pentru comunitate rămâne infinită”.
Prefectul Sorin Cornilă a apreciat eforturile comunității armene de a duce la îndeplinire proiectele care privesc orașul Botoșani:
”Ne bucurăm astăzi de acest monument care consfințește buna colaborare și parteneriatul pe care județul Botoșani le are cu Uniunea Armenilor din România și cu comunitatea armenilor din Botoșani, reprezentată astăzi de domnul Cristi Lazarovici, pe care vreau să îl felicit pentru implicarea în viața culturală a județului, pentru acțiunile pe care le întreprinde și pentru insistența dumnealui pentru tot ce își propune”.
Ambasadorul Armeniei: ”Acest monument va face parte și din harta spirituală a orașului Botoșani”
Ambasadorul Armeniei la București, Sergey Minasyan, a oferit participanților o adevărată lecție de istorie. De la personalitățile pe care Botoșaniul le-a dat lumii, până la sprijinul oferit de România poporului armean sau sacrificiul martirilor din Nagorno-Karabakh, amintind însă și de refugiații din Ucraina, pe care botoșănenii i-au găzduit fără nicio reținere.
”Astăzi existența spirituală armeană din Botoșani s-a îmbogătit cu acest monument splendid. Iată că acest pământ care a fost binecuvântat cu personalități precum Eminescu, Enescu, Luchian sau Iorga se îmbogățește și cu această constribuție a comunității noastre. Noi nu putem uita, reprezentanții corpului diplomatic, că România a fost prima țară, în 1991, care a stabilit relații diplomatice cu tânărul stat armean. De atunci și până acum România a stat alături de poporul armean în momentele grele și vreau să îmi exprim recunoștința pentru faptul că în ultima lună România a contribuit la ajutorarea umanitară a refugiaților armeni din Karabakh. Îmi aduc aminte de vizita pe care am făcut-o aici în momentul declanțării crizei umanitare din Ucraina și mulțumesc autorităților pentru că au sprijinit eforturile comunității armene de a găzdui pe refugiații armeni, este aceeași atitudine pe care autoritățile române au avut-o acum mai bine de un secol, în fața supraviețuitorilor Genocidului armean”, a spus Excelența Sa, Ambasadorul Armeniei la București, Sergey Minasyan.
Mulțumirile s-au îndreptat, din nou, către autoritățile de ieri și de azi. Mai ales că, la fel ca odinioară, poporul armean trece prin grele încercări.
”Și acest monument este expresia modului în care atât noi, cât și poporul român au evocat amintirea martirilor noștri dintotdeauna, dar și de curând, a celor care și-au dat viața în Nagorno-Karabakh. În momentele acestea în care trăim numeroase provocări, agresiuni care sunt menite nu doar să lovească în existența noastră fizică, dar și în cea spiriutală, în patrimoniul cultural, astfel de evenimente care evocă tradițiile și cultura sunt extrem de importante. Vreau să mulțumesc Uniunii Armenilor și reprezentanților sucursalei Botoșani, în frunte cu Cristi Lazarovici, autorităților locale, și îmi manifest speranța că acest monument, care aparține comunității armene, va face parte și din harta spirituală a orașului și județului Botoșani”, a încheiat Ambasadorul Armeniei la București, Sergey Minasyan.
