În anii din urmă, pe 15 ianuarie, orașul Botoșani devenea, pe bună dreptate, capitala culturală a țării, acordarea celui mai important premiu literar din ultimele decenii fiind în fiecare început de an în atenția tuturor scriitorilor români, din toate generațiile. Pe 15 ianuarie 2024, acest premiu va lipsi, motivele invocate de municipalitate fiind unele de natură administrativă.
În viziunea scriitorului Gellu Dorian, inițiatorul Premiului Național de Poezie ”Mihai Eminescu” - Opera Omnia, ”urbea poetului a intrat într-o amorțire”. Ce mai face Eminescu la Botoșani, ce se întâmplă cu cel mai important premiu literar din România, dar și despre cum ar trebui să arate, în 2024, un ”Botoșani cultural”, într-un scurt interviu acordat publicației Știri.Botoșani.Ro.
”Și acest 15 ianuarie va fi bifat cu diverse manifestări”
-174 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, la Botoșani. Nu putem să nu ne așezăm corect în paradigma unei aniversări care, cum-necum, ne sufocă ”mândria” de botoșăneni. Ca niciodată, parcă, ne-au ieșit înainte veștile despre statuile lui Eminescu vandalizate sau batjocorite. Iar în acest ianuarie nu vom avea, de data aceasta nu din motiv de ”pandemie”, nici Premiul Național de Poezie ”Mihai Eminescu” - Opera Omnia, care se va acorda la ediția din iunie. Ce mai face Eminescu la Botoșani, domnule Gellu Dorian?
-Ce să mai facă Eminescu, la cei 174 de ani de la naștere, în orașul în care, cu ambiția lui nemăsurată, l-a adus pe lume Gheorghe Eminovici dimpreună cu Raluca Iurașcu, iubitoare lui soață? Mai nimic! Se lasă deformat de orgoliile și, mai ales, de vanitățile unora, de ambițiile unor impostori. În ultima vreme, atinși iremediabil de facilitățile comode ivite pe vremea pandemiei de Covid, cei îndrituiți să acorde onorurile aniversare lui Eminescu s-au cramponat de tot felul de motive, unele fiscale, altele, cum era și firesc, electorale, încât și acest 15 ianuarie va fi bifat cu diverse manifestări, care nu vor putea în niciun caz suplini evenimentele dedicate poetului de 15 ianuarie până acum patru ani în urmă.
Urbea poetului a intrat într-o amorțire, care, cred unii, poate fi fracționată cu implanturi de piatră și statui ale poetului care, într-o normalitate firească, nu ar fi primit aprobarea de amplasare de la cei care dau drumul în lume unor lucrări de for public. Părea a fi o inițiativa bună, consistentă, însă gândită tot noaptea, pe nesimțite, încât a ieșit din tot acest lucru un sfârâiac, ca mai toate manifestările cu ifose elitist-universitare organizate cu asupra de măsură. Prin urmare, vorba lui Grigore Vieru: "Eminescu să ne judece!"
”…acum 30 de ani Premiul nu avea atâtea moașe și atâția nași”
-Cu toate acestea, afișul activităților pe care Fundația Culturală ”Hyperion”, alături de alte entități culturale, le va desfășura pe 15 ianuarie 2024 face referire la lansarea ediției cu numărul 33 a Premiului Național de Poezie ”Mihai Eminescu” - Opera Omnia. Care este statutul prezent al acestui Premiu și care va fi parcursul lui până în 15 iunie?
-Premiul se află în custodia UAT Botoșani. Ei decid când vor avea bani să-l organizeze. Fundația a devenit un partener, ca și Uniunea Scriitorilor din România, solicitată doar în chestiuni de logistică, cum ar fi sondajele pentru nominalizări, nominalizările, pregătire pentru tipar a cărții fostului laureat, legătura cu juriul, care este în grija, deși nu totală, a USR. Noi suntem cu toate cele necesare gata. Primăria dorește să organizeze ediția a 33-a a premiului odată cu redeschiderea Teatrului, în iunie. Să sperăm că așa va fi.
Noi, acum, pe 15 ianuarie, Zi a Culturii Naționale, pentru a impulsiona pe cei care și-au însușit Premiul, ca pe un bun doar al lor, aprindem fitilul și lansăm cea de a 33-a ediție. Dar asta nu e de ajuns. Tipicurile de organizare a Premiul Național de Poezie ”Mihai Eminescu” - Opera Omnia sunt cele de până acum 30 de ani, când Premiul nu avea atâtea moașe și atâția nași. Mulți dintre aceștia, după cum s-a văzut în iunie anul trecut, încurcă lucrurile.
-O noutate în Botoșani o reprezintă Concursul Național de Jurnalism ”Mihai Eminescu”, pe care de asemenea îl veți anunța pe 15 ianuarie 2024. Cui se adresează, cine va juriza această competiție națională?
-Deocamdată nu știu mare lucru despre aceasta inițiativă. Ea îi aparține primarului din Vorona, domnul Aurel Ștefan, care a îmbrățișat o idee a ziaristului Traian Apetrei. Concursul ar urma să se adreseze studenților la Jurnalism, jurnaliștilor în general, va fi anual, cu desfășurare în iunie, la Vorona și Joldești, în organizarea Primăriei Vorona și a Societății Culturale "Raluca Iurașcu" din Vorona, având parteneri Fundația Hyperion-cb, Filiala Iași a Uniunii Scriitorilor din România și, desigur, alți parteneri. Concursul, prima ediție, va fi lansat luni, 15 ianuarie, la manifestările organizate la Căminul Cultural Vorona.
”Însă Botoșanii, deși a dat nume grele culturii române, niciodată n-a știut să-și prețuiască valorile”
-”Criza nu poate ajuta cu nimic. Dimpotrivă, poate crea disperare. Și cum, vorba lui Dostoievski, din disperare se naște o nouă perspectivă, sperăm ca și la noi criza să nască și pentru poezie o nouă perspectivă”. Sunt cuvintele consemnate într-un interviu pe care îl acordați publicației noastre în urmă cu 15 ani. Avem astăzi ”o nouă perspectivă” a poeziei sau e încă prea devreme?
- Orice clipă a timpului în derulare poate da naștere unei noi perspective. Acum e la modă artificialitatea, nu neapărat inteligentă, ci la îndemâna improvizaților, care cred că poezia se poate preda ca orice lecție, după niște reguli făcute de ei, creând, nu perspective noi, ci iluzii, care, de cele nai multe ori, duc la înțelegerea greșită a poeziei, chiar a fenomenului poetic, de fapt incubatorul de naștere a viitorilor veleitari. Pentru poezia adevărată niciodată nu e prea devreme, niciodată nu e prea târziu. Tot după Dostoievski, o parafrază: Poezia va cuceri lumea! În sensul că poezia nu poate fi decât echivalentul frumosului! Iar lumea de când e lume așteaptă să fie cucerită de frumos. Dar printre astfel de victorii vin găunoșeniile celor care se află acum la putere. Și ce e mai rău decât o putere găunoasă, cu ifose elitiste?
-15 ianuarie, Ziua Culturii Naționale. Cum simte un scriitor din orașul lui Eminescu această sărbătoare?
- Nu așa cum s-ar simți atunci când vezi după geamul înghețat o floare de crin, concretă, vie, nu artificială. Artificialitatea acestei zile a venit mult prea repede, față de normalitatea care ar trebui să fie atunci când rostim, în deplină cunoaștere, cuvântul EMINESCU!
-Cum ar trebui să arate, în viziunea dvs., un Botoșani cultural?
- Curat, civilizat, plin de cultură, nu așa cum se spune de cei care cred că dacă iau un salariu de la o instituție de cultură fac și cultură. Când treci printr-un oraș impregnat de valori culturale, trebuie să respiri și să simți că în plămânii tăi e aerul acela curat pe care l-au respirat și înaintașii. Însă Botoșanii, deși a dat nume grele culturii române, niciodată n-a știut să-și prețuiască valorile. Iar când au făcut-o, ca acum cu Eminescu, au făcut-o prost.
”Șezătoare literară. Omagiu lui Eminescu – 174”
Fundația Culturală ”Hyperion – C.B.” Botoșani, Reprezentanța Botoșani a Filialei Iași a Uniunii Scriitorilor din România, Primăria Comunei Vorona și Societatea Culturală ”Raluca Iurașcu” Vorona organizează pe 15 ianuarie, Ziua Culturii Naționale, evenimentul ”Șezătoare literară. Omagiu lui Eminescu – 174”.
Programul manifestărilor debutează luni, 15 ianuarie, la ora 9.30, cu depuneri de jerbe de flori la bustul poetului din Parcul ”Mihai Eminescu”. La ora 10.00, la sediul Reprezentanței Botoșani a Filialei Iași a Uniunii Scriitorilor din România, care loc lansarea ediției a 33-a a Premiului Național de Poezie ”Mihai Eminescu” - Opera Omnia, moment urmat de lecturi ale poeților botoșăneni.
De la ora 13.00, manifestările dedicate Zilei Culturii Naționale se mută la Căminul Cultural din Vorona, unde va fi organizată o șezătoare literară cu participarea poeților invitați. Tot aici va avea loc un Concurs de recitări cu participarea elevilor școlilor din Vorona. Evenimentele culturale vor fi încheiate cu lansarea Concursului Național de Jurnalism ”Mihai Eminescu”.
La manifestări participă scriitorii Mircea Platon, Valentin Talpalaru, Gellu Dorian, Nicolae Corlat, Cristina Prisacaru-Șoptelea, Vlad Scutelnicu, Elena Cardaș, Mihai Babei, George Luca, Mircea Oprea, Dumitru Necșanu, Ovidiu Petcu, Cezar Ciobâcă, Traian Apetrei și alții.