In urma cu cativa ani (2009) relatam cum autoritatile botosanene se fac vinovate de nerecunoasterea oficiala si la adevarata valoare a geniului eminescian. Ba mai mult, putinele informatii pe care le ofera sunt eronate si intr-un limbaj scolaresc demodat.
In ianuarie 2013, situatia este neschimbata. Alti oameni ne reprezinta, dar cu aceeasi carte de vizita.
Mihai Eminescu, al saptele copil al familiei Eminovici, s-a nascut la Botosani. Nu la Ipotesti, unde familia s-a mutat tarziu, atunci cand Mihai avea cativa anisori. La Botosani, casa in care s-a nascut Mihai se afla chiar langa Biserica Uspenia. Din pacate, aceasta casa a ars in marele incendiu in 1887, iar pe acel loc s-au construit foarte repede alte cladiri. Astazi, doar o placa memoriala (donata Primariei Botosani de Fundatia Hyperion) aminteste despre locul nasterii poetului la Botosani.
In Biserica Uspenia a fost botezat copilul Mihai, fapt care – macar din punct de vedere spiritual – are o insemnatate aparte pentru multi dintre botosaneni si nu numai.
Ipotestii – in lipsa unei case memoriale autentice, fiind notoriu faptul ca actuala casa este o reconstituire fidela a celei originale – detin astazi un complex unic in Romania, si anume Centrul National de Studii "Mihai Eminescu", cu o Biblioteca Nationala de Poezie (unica in tara, proiect initiat de regretatul scriitor Laurentiu Ulici). Un spatiu care ar fi putut deveni un Centru al Poeziei, un simbol al spiritualitatii si culturii romanesti, un Weimar european.
Nu in ultimul rand, Botosanii sunt binecuvantati de codrii Agaftonului, cu manastirea unde Mihai Eminescu a copilarit si unde s-a format ca om si ca spirit. La Manastirea Agafton, locul unde isi nevoiau zilele matusile calugarite ale lui Mihai, exista si astazi una dintre casele pe care tatal Ralucai Iurascu le construise pentru fiicele sale. Atasamentul poetului de manastirea copilariei lui apare pana in ultima clipa, cand Mihai marturiseste ca ar dori sa fie inmormantat intr-un loc de unde sa poata auzi maicile de la Agafton cantandu-i "Lumina Lina". Se stie, de asemenea, ca Mihai a studiat cu mare atentie depozitul de carte al Manastirii Agafton si ca revenea aici in vacante, unde se ruga si participa la slujbele manastirii, alaturi de maici.
Sunt doar cateva date, extrem de restranse, despre Eminescu la Botosani. Un Botosani care ar putea renaste datorita turismului cultural, daca autoritatile ar accepta ca, macar in al 12-lea ceas, sa traseze responsabil drumul pe care pasii poetului s-au perindat: Botosani-Ipotesti-Agafton.
Iata, insa, ce ne ofera site-ul oficial al Consiliului Judetean Botosani! La sectiunea Educatie, Cultura, Traditii, Eminescu nu se bucura decat de o insiruire alaturi de celelalte personalitati ale judetului (redam fragmentul in intregime):
"Botoşaniul a fost şi rămâne un centru al culturii româneşti. Viaţa culturală a judeţului este puternic marcată de cele patru mari genii care s-au ridicat de pe aceste meleaguri: "poetul nepereche", Mihai Eminescu, muzicianul George Enescu, istoricul Nicolae Iorga şi pictorul Ştefan Luchian. Trebuie menţionate, de asemenea, personalităţi ca biologul Grigore Antipa, matematicianul Octav Onicescu, fizicianul Dimitrie Negreanu, scriitorul şi istoricul Barbu Lăzăreanu, dramaturgul Mihail Sorbu, renumitul Al. Grigore Ghica, regretatul scriitor şi actorul Al. D. Lungu".
Poetul pare sa castige mai mult teren la capitolul Turism, unde, insa, la Casa Memoriala din Ipotesti aflam ca este locul unde s-a nascut Mihai Eminescu. Mai mult, in introducere, lista care prezinta potentialul turistic al judetului incepe cu hoteluri, cabane turistice si pensiuni, capitol la care, se stie, Botosanii sunt mai mult decat deficitari:
"Judeţul Botoşani dispune de un potenţial turistic remarcabil: hoteluri, restaurante, cabane turistice, pensiuni, muzee, monumente istorice şi de arhitectură, monumente ecleziastice, monumente ale eroilor, etc".
"CASA MEMORIALĂ "MIHAI EMINESCU" - Ipoteşti, (la 8 km de Botoşani), casa în care s-a născut Luceafărul poeziei româneşti, Mihai Eminescu. Casa, reconstruită după modelul original şi deschisă publicului în 1940, adăposteşte atât mobilier original, cât şi din secolul al XIX-lea. Turiştii pot vizita şi bisericuţa din lemn a familiei, în preajma căreia se află şi mormintele părinţilor şi fraţilor lui Eminescu. De asemenea, în curtea Casei Memoriale se află Casa Papadopol, o locuinţă ţărănească de epocă, ridicată în stil moldovenesc, proprietate a ultimului proprietar al moşiei Ipoteşti, doctorul Papadopol. Ipoteştiul găzduieşte şi Centrul de Studii "Mihai Eminescu", iar la 4 km de Memorial se află Lacul ce a aservit drept sursă de inspiraţie pentru poeziile eminesciene".
La fel de regretabil, in dreptul Bisericii Uspenia nu se face nicio referire la Mihai Eminescu, iar Manastirea Agafton este prezentata in doar cateva seci cuvinte, de asemenea fara sa ilustreze legatura cu Eminescu: "MĂNĂSTIREA AGAFTON - CURTEŞTI, (la 4 km sud-vest de Botoşani), datează din secolul XVI".
Apoi, nu se scrie nimic despre Biserica satului Ipotesti, aflata in aceeasi curte cu Bisericuta familiei Eminovici. Biserica, purtand hamul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril, este ctitorita de Nicolae Iorga, prin colecta publica. Lacasul este unic in lume, fiind singurul loc unde sfintii pictati in interior au aureole negre, in semn de doliu pentru poetul nascut la Botosani. Insusi poetul Mihai Eminescu - fapt de asemenea extraordinar, este pictat pe unul dintre peretii bisericii, in marime naturala. Biserica nu este amintita nici la Edificii religioase. Un obiectiv care s-ar constitui intr-un punct turistic extrem de atractiv pentru judet.
Situatia nu este deloc diferita pe site-ul Primariei Botosani, unde Mihai Eminescu beneficiaza de acelasi loc din insiruirea pe care o regasim si pe site-ul Consiliului Judetean: "Aflat în nord-estul României, Botoşaniul se remarcă prin diversitatea culturală marcată îndeosebi de cele 4 mari genii care s-au ridicat pe aceste meleaguri: Mihai Eminescu (n. Botosani 1850 - 1889), George Enescu (n. Liveni 1881 - 1955), Nicolae Iorga (n. Botosani 1871 - 1940) şi Ştefan Luchian (n. Stefanesti 1868 - 1916)".
Site-ul Primariei ofera, insa, cateva cuvinte la capitolul Personalitati ale orasului Botosani, dar pastreaza o particica din eroarea de mai sus: Mihai Eminescu (născut ca Mihail Eminovici) (n. 15 ianuarie 1850, Botoşani sau Ipoteşti - d. 15 iunie 1889, Bucureşti) a fost un poet, prozator şi jurnalist român, socotit de cititorii români şi de critica literară drept cel mai important scriitor romantic din literatura română, fiind supranumit şi "luceafărul poeziei româneşti".
Prezentarea Bisericii Uspenia ignora, de asemenea, legatura cu Eminescu, amintind doar ca este o ctitorie a Doamnei Elena, sotia voievodului Petru Rares, care "dateaza din 1552, si este detinatoare de valori de autentic tezaur, valori de pictura, sculptura, carte veche".
Incheiem acest parcurs jurnalistic cu speranta ca autoritatile judetene vor constientiza valoarea patrimoniului cultural pe care l-au mostenit si vor intelege ca doar faptele lor pot da greutate vremelnicelor functii in care se afla. S-a facut referire aici doar la doua site-uri oficiale. Insa probleme grave sunt si cele legate de promovarea obiectivelor prin indicatoare turistice, proiecte viabile de valorificare a potentialului turistic si, apoi, prin sustinerea, constientizarea si dezvoltarea unui climat cultural permanent.
La final, revenim cu un fragment din interviul oferit publicatiei noastre de Ieromonahul Siluan Antoci, de la Manastirea Agafton:
"Eminescu a inceput cu Agaftonul si a sfarsit cu Agaftonul. Este foarte interesant! A facut primii pasi ai copilariei la Agafton si si-a dorit sa se intoarca aici in ultima clipa. S-a facut putin pe partea autoritatilor locale in privinta aceasta. Este poet national, cred ca ar trebui sa privim cu mai mult atentie. Sa lase deoparte discutiile nefolositoare din politica si dintre partide, si unde au fost pusi de catre oameni fiecare sa se gandeasca la faptul ca raspund in fata lui Dumnezeu. Ar trebui sa priveasca cu seriozitate si sa se gandeasca in primul rand ca sunt romani, ca sunt botosaneni, si apoi ca sunt crestini. Daca ei s-ar gandi cu toata seriozitatea ca sunt crestin-ortodocsi ar face si faptele ortodoxiei. Inainte de a fi politician, botosanean, inainte de a fi ce vrei tu sa fii, tu, fratele meu, ai fost botezat in cristelnita, si aceea este mama ta a doua. Si daca esti si un singur un an de zile pus undeva, daca Parintele Arsenie Papacioc spune ca fiecare clipa este timpul, tu esti pentru 4 ani, si daca in 4 ani nu ai facut nimic pentru biserica ta, pentru judetul tau, pentru tara ta, ce ai facut atunci? Firme, afaceri... Atunci esti un om de nimic si de nimic vei fi, nu te va pomeni nimeni, cum au fost si altii inainte, si vei ramane uitat. Trebuie sa faci ceva pentru oameni, cu toata constiinta si frica de Dumnezeu…".
(F. Toniță)
