Poetul Emil Brumaru a murit, sâmbătă noaptea, la 80 de ani, anunÈ›ul fiind făcut de scriitorul Liviu Antonesei pe blogul său. Emil Brumaru se afla în spital, după ce suferise un accident vascular cerebral.
"În noaptea asta, cu puÈ›in înainte de miezul nopÈ›ii, poetul Emil Brumaru s-a retras în rezervaÈ›ia de îngeri. E greu să scriu, am amintiri cu el de peste 45 de ani. Pe la jumătatea anilor 70, cînd se năștea È™i în mine un fel poet, dintre poeÈ›ii ieÈ™eni ai vremii, îmi plăeau cel mai mult cei cinci din generaÈ›ia numită 70 – Petru AruÈ™tei, Dan LaurenÈ›iu, Mihai Ursachi, Cezar Ivănescu, Emil Brumaru. I-am scris în ordinea în care ne-au părăsit, m-au părăsit. M-am bucurat de apropierea lor, am scris despre ei, i-am iubit mult, îi iubesc È™i acum. Emil împlinise de curînd 80 de ani È™i era într-o formă de invidiat, cel puÈ›in aÈ™a mi se părea mie. Joi seara, a făcut un ACV, a fost internat la spital È™i supus terapiei intensive, în după- amiaza de azi, îÈ™i revenise, a spus poezii asistentelor, a mîncat, a glumit. După cîteva ore, a venit vestea că a avut două stopuri cardiace È™i a intrat în comă. Am sperat totuÈ™i într-un miracol. Nu s-a petrecut. La 23, 35 a plecat. A plecat, nu a murit, îngerii nu mor niciodată, se retrag numai în RezervaÈ›ia de Îngeri, aÈ™a cum acum nu foarte multă vreme, prietenul nostru comun Luca PiÈ›u s-a retras în păpuÈ™oi. La revedere, nu adio, prietene. Dacă È›i-am greÈ™it cu ceva vreodată, te rog să mă ierÈ›i. Multă putere Andreea, voi fi oricînd la dispoziÈ›ia ta…", a scris Liviu Antonesei pe blogul personal.
Emil Brumaru s-a născut la 1 ianuarie 1939 în comuna Bahmutea (Mihailovca), judeÅ£ul Tighina, Basarabia (azi în Republica Moldova), informează HotNews.
După studii la Åžcoala medie nr. 1 „Mihail Sadoveanu” (actualul Colegiu NaÅ£ional) din IaÅŸi, a urmat cursurile Facultăţii de Medicină din acelaÅŸi oraÅŸ, absolvind în 1963. În perioada 1963–1975 a fost medic în comuna Dolhasca, judeÅ£ul Suceava. S-a dedicat apoi scrisului, în paralel cu activitatea de corector (1983–1989) ÅŸi redactor (1990–1996) la revista ieÅŸeană Convorbiri literare. A debutat cu poezii în revista Luceafărul (1967), apoi editorial în 1970, cu două volume de poezie, Versuri (Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut) ÅŸi Detectivul Arthur.
A obÅ£inut numeroase premii, printre care Premiul NaÅ£ional de Poezie „Mihai Eminescu” pentru Opera Omnia (2001) - prilej cu care a devenit È™i Cetățean de Onoare al Municipiului BotoÈ™ani - ÅŸi Premiul „Gheorghe Crăciun” pentru Opera Omnia acordat de revista Observator Cultural (2011).
Scrieri (selecÈ›iuni): Adio, Robinson Crusoe (1978), Dulapul îndrăgostit (1980), Ruina unui samovar (1983), Dintr-o scorbură de morcov (1998), Poeme alese. 1959–1998 (2003), Opera poetică (2003, 2005 – ed. revăzută ÅŸi adăugită), Fluturii din pandiÅŸpan (2003), CerÅŸetorul de cafea. Scrisori către Lucian Raicu (2004), Infernala comedie (2005), Submarinul erotic (2005), Dumnezeu se uită la noi cu binoclul (2006), Cântece de adolescent (2007), PoveÅŸti erotice româneÅŸti (volum colectiv, 2007), Ne logodim cu un inel de iarbă (carte-obiect, 2008), Povestea boiernaÅŸului de Å£ară ÅŸi a fecioarei… (2008, 2012 – ed. adăugită), Opere I. Julien Ospitalierul (2009), Opere II. Submarinul erotic (2009), Opere III. CerÅŸetorul de cafea (2012), RezervaÈ›ia de îngeri (2013).
Dumnezeu să îl odihnească în pace!