Mai multe primării au început desființarea teatrelor
Mai multe primării din țară au demarat proceduri de desființare a teatrelor publice de repertoriu, decizie care presupune concedierea actorilor și limitarea accesului publicului la spectacole de calitate. Măsura a fost luată la nivel local, fără o consultare prealabilă a comunității artistice, și a stârnit reacții vehemente în spațiul public.
Federația Teatrelor Metropolitane a reacționat prompt, lansând o petiție națională prin care solicită intervenția Guvernului și a Ministerului Culturii pentru stoparea acestor demersuri. ”În ultima perioada, la Focșani, Brașov, Râmnicu Vâlcea, Buzău și în alte orașe din România, asistăm la decizii care slăbesc sau desființează teatre publice de repertoriu și comunitățile artistice construite în jurul lor. Privite separat, ele pot părea situații locale, impreună descriu un fenomen național care pune în pericol unul dintre cele mai valoroase modele culturale construite în România”, se precizează în Petiție.
Teatrele de repertoriu reprezintă instituții culturale cu tradiție, care au format generații de actori și care asigură accesul la cultură pentru comunitțile locale. Desființarea lor nu înseamnă doar pierderea unor locuri de muncă, ci și dispariția unor spații esențiale pentru viața culturală a orașelor. Petiția lansată de Federație cere recunoașterea teatrelor publice de repertoriu ca infrastructură culturală strategică a României și completarea Registrului instituțiilor de spectacole cu o secțiune distinctă dedicată acestora.
De unde a pornit situația
Rădăcinile crizei actuale se regăsesc în proiectul de ordonanță de urgență inițiat de Guvern privind descentralizarea serviciilor publice și disciplina economico-financiară. Proiectul, pus în dezbatere publică, prevedea posibilitatea ca autoritățile locale să reorganizeze sau să desființeze instituțiile subordonate, inclusiv teatrele, muzeele și bibliotecile. Directorii de teatre au avertizat că aceste prevederi ar duce la falimentarea unor instituții de cultură și că unele dintre ele încalcă dispoziții ale Cartei europene a autonomiei locale.
Majoritatea teatrelor afectate sunt finanțate din bugetele locale și depind de consiliile județene sau de primării. În perioade de austeritate bugetară, cultura este adesea primul domeniu vizat de tăieri. Proiectul de ordonanță a oferit autorităților locale un instrument legal pentru a elimina instituțiile considerate costisitoare, fără a evalua impactul social și cultural pe termen lung. Această abordare a declanșat o adevărată furtună în mediul artistic.
Ce cere petiția națională
Petiția lansată de Federația Teatrelor Metropolitane are ca obiectiv principal oprirea desființării teatrelor publice de repertoriu și adoptarea unui cadru legislativ care să le protejeze. Semnatarii cer ca aceste instituții să fie recunoscute ca parte a patrimoniului cultural național și să beneficieze de un regim special de finanțare. De asemenea, se solicită ca Ministerul Culturii să intervină direct acolo unde autoritățile locale decid desființarea unor teatre, prin mediere sau prin alocarea de fonduri compensatorii.
Vezi PETIȚIA NAȚIONALĂ PENTRU PROTEJAREA TEATRELOR PUBLICE DE REPERTORIU DIN ROMÂNIA
Petiția a adunat mii de semnături în primele zile, atât din partea actorilor, regizorilor și scenografilor, cât și din partea spectatorilor și a societății civile. Mișcarea de susținere a teatrelor a depășit granițele comunității artistice, devenind un subiect de interes național. Sunt organizate spectacole de protest, conferințe de presă și evenimente culturale cu acces gratuit, menite să sensibilizeze publicul larg.
Impactul asupra actorilor și angajaților
Desființarea unui teatru de repertoriu înseamnă concedierea a zeci de angajați: actori, regizori, scenografi, tehnicieni, costume, lumini și sunet. În unele orașe, teatrul este singura instituție de acest fel, iar disponibilizarea întregii echipe lasă comunitatea fără alternativă culturală. Actorii afectați susțin că nu au unde să se angajeze, mai ales dacă nu doresc să se mute în București sau în alte centre universitare mari.
Sindicatele din domeniu au anunțat că vor contesta în instanță orice decizie de desființare, invocând dreptul la muncă și interesul public. Procesele pot dura ani, iar întreg timpul activitatea teatrală este blocată sau paralizată.
Ministerul Culturii a reacționat cu prudență la solicitările Federației, declarând că susține teatrele de repertoriu, dar că nu poate interveni în deciziile autorităților locale fără un cadru legal clar. Reprezentanții ministerului au dat asigurări că lucrează la o modificare legislativă care să protejeze instituțiile culturale, dar nu au oferit un termen clar. Guvernul, de partea cealaltă, a apărat proiectul de ordonanță, susținând că acesta nu vizează explicit cultura, ci doar eficientizarea cheltuielilor publice.
Primăriile care au început desființările au invocat motive financiare, susținând că teatrele consumă bugete mari și că publicul este tot mai mic. Deși cifrele arată în unele cazuri o scădere a spectatorilor, specialiștii atrag atenția că aceasta este o consecință a lipsei de promovare și a programelor depășite, nu a lipsei de interes pentru cultură. Investiția în marketing, în repertoriu contemporan și în spații moderne ar putea revitaliza aceste instituții, nu desființarea lor.