S-o intamplat ca o venit trei domni aici - din cei mari, nu din cei mici. Asa... Si ei s-o asezat acolo, eu stateam la banca asta si i-am asteptat ei sa zica ceva, ca totdeauna - asa am auzit pe cineva, zice ca nu-i bine prostu` sa deschida gura in fata celui destept, ca poate sa-l tulbure pe cel destept.

Si am asteptat pe ei sa vorbeasca si pe urma sa raspund la intrebarea care ma intreaba ei. Ei n-o zis nimica si numai se uitau la mine. Am vazut ca timpul trece, mai era cineva, se grabea, am zis asa: Domnii mei, sa stiti, ca daca mor amu ma ia diavolul la el, nu-mi place cum traiesc.

Da` nici lui Dumnezeu nu-i place cum traiesc. Al treilea domn s-o smintit: "Vai de mine si de mine, sa stii ca m-ati smintit"...  (Pustnicul Proclu)

 

Ascultati marturisirea unui pustnic din muntii Neamtului despre smerenie, curatenie, iertare, rugaciune!

 

 

CITEȘTE ȘI: "Soldatul nedumerit!"