Catedrala Naţională, cu o înălţime de 127 de metri, este cel mai înalt lăcaş de cult ortodox din lume. Coloanele sunt de inspiraţie brâncovenească, iar cupolele de inspiraţie bizantină. Edificiul a fost conceput înconjurat de un spaţiu care, văzut de sus, are formă de potir. Pictura monumentului este realizată în tehnica mozaicului pe 25.000 mp, materialele folosite în realizarea icoanelor au fost achiziţionate din Veneţia şi Carrara, candelabrele sunt din alamă masivă, intrarea se face prin 27 de uşi din bronz, clopotul mare are 27 de tone iar silueta edificului este determinată de cele 8 turle. Slujba de sfinţire a picturii va avea loc duminică, în prezenţa a 2.500 de invitaţi oficiali, transmite News.ro.
Catedrala Naţională are hramurile Înălţarea Domnului (Ziua Eroilor) şi Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României.
Săli polivalente
„La Cota-16 este o sală mare. Acolo este un muzeu şi spaţii pentru apărare civilă care sunt şi obligatorii. După aceea, mai avem un paraclis, un spaţiu foarte mare, de 11 metri înălţime, la demisol, exact sub Cota 0, care este ca o a doua biserică. Sub altarul de la parter am propus o necropolă patriarhală”, a spus arh. Constantin Amâiei, potrivit basilica.ro.
„Tot la cota aceasta, pe nişte spaţii laterale, sunt nişte săli polivalente, care au fost făcute chiar la solicitarea Părintelui Patriarh pentru activităţi conexe. După aceea, e spaţiul liturgic principal de la Cota 0 şi o succesiune de spaţii până sus, la baza turlei principale, la cota 56, accesibile vizitatorilor. Noi am conceput şi un circuit turistic, ca la celelalte catedrale mari din lume”.
Arhitectul Catedralei Naţionale a mai spus că spaţiul de aproape şase hectare din apropierea Catedralei va fi amenajat ca un parc verde, mărind astfel suprafaţa spaţiilor verzi din Bucureşti.
Porticuri, piaţeta
Elementele exterioare din cadrul ansamblului arhitectural al Catedralei Naţionale – porticurile, piaţeta şi turlele – contribuie la definirea acestui spaţiu sacru în peisajul urban al Bucureştiului, ca o mărturie a istoriei şi spiritualităţii româneşti, sinteză între tradiţie şi modernitate.
Inspirate de pridvoarele brâncoveneşti, porticurile Catedralei Naţionale au un rol estetic şi totodată practic, definind spaţiul esplanadei. Accesul principal se realizează dinspre cele două porticuri (de nord-vest şi sud-vest) prin intermediul unui pridvor cu arcade, care marchează intrarea în catedrală. Pe laturile de nord şi sud ale piaţetei, porticurile delimitează zona altarului de vară, creând un cadru adecvat pentru desfăşurarea slujbelor în aer liber.
În faţa catedralei se întinde o esplanadă (piaţetă) concepută pentru a facilita participarea la slujbe. Acest spaţiu deschis, cu o suprafaţă de 11.600 m2 are şi capacitatea de a găzdui 23.200 de persoane în timpul evenimentelor liturgice exterioare.
Ce este „Peştera Sf. Andrei”
Sub esplanadă se află un spaţiu subteran extins, de dimensiuni mai mari decât amprenta la sol a catedralei, denumit simbolic „Peştera citadină Sfântul Apostol Andrei”, cu un volum total de 87.505,67 m3 şi o capacitate de 6.900 persoane, destinat activităţilor culturale, catehetice, sociale şi organizării unui muzeu.
8 turle
Silueta Catedralei este definită de cele opt turle ale sale, care îmbină elemente arhitecturale din diverse regiuni ale României, precum turnurile zvelte transilvănene, cu monumentalitatea specifică unor catedrale occidentale. Ansamblul central este format dintr-o turlă principală şi patru turle secundare, iar la vest, încă trei turle mari.
Turla principală (Pantocratorul) atinge o înălţime de 120 de metri până la baza crucii. La interior, cupola acestei turle adăposteşte o icoană a lui Hristos Pantocrator (Atotţiitorul), realizată în mozaic.
Turla-clopotniţă, situată pe latura vestică, deasupra exonartexului, adăposteşte cele şase clopote ale catedralei, turnate la Innsbruck de renumita firmă Grassmayr. Acestea au o greutate totală de 33 de tone şi sunt amplasate la o înălţime de 60 de metri, iar clopotul principal, cu balans liber, cântăreşte 25 tone.
Clopotele
Clopotul mare ale Catedralei Naţionale, cu o greutate de circa 25 de tone, având înălţimea şi diametrul de aproximativ 3 metri, este unul dintre cele mai mari clopote cu balans liber din Europa, potrivit Basilica.
Celelalte cinci clopote ale Catedralei – având următoarele greutăţi: 3.450 kg, 1.700 kg, 1.000 kg, 750 kg şi 450 kg – au fost turnate în data de 21 aprilie 2017. Greutatea însumată a celor şase clopote ale Catedralei este de 33 tone şi acestea sunt acordate astfel: DO# (gama 0) – clopotul mare, DO#, MI#, SOL#, LA# (gama 1) şi DO# (gama 2).
Cele şase clopote sunt inscripţionate (de la stânga la dreapta) cu stema Patriarhiei Române, chipul în efigie al Patriarhului României şi crucea patriarhală, precum şi inscripţia: „Binecuvântarea Patriarhului Daniel al României pentru Catedrala Naţională – Centenar 1918-2018”. Costurile celor şase clopote ale Catedralei Naţionale au fost achitate exclusiv din fondurile Patriarhiei Române.
27 de uşi din bronz
Intrarea în Catedrala Naţională se face prin 27 de uşi de bronz pe care sunt reprezentaţi Mântuitorul Iisus Hristos, Maica Domnului, Sfinţii Apostoli, dar şi sfinţi români.
Uşile cântăresc aproximativ 800 de kilograme fiecare şi sunt acţionate de un sistem automat de deschidere şi închidere.
Pe uşile principale de acces sunt Maica Domnului şi Mântuitorul Iisus Hristos. În stânga şi în dreapta uşilor principale se află alte trei uşi, pe fiecare dintre acestea fiind reprezentaţi câte doi Apostoli din cei 12 ai Mântuitorului Iisus Hristos. Sfântul Apostol Andrei se află în imediata apropiere a Maicii Domnului, urmare a faptului că este ocrotitorul României şi al doilea hram al Catedralei Naţionale (cel principal fiind Înălţarea Domnului).
Vitraliile
Au fost realizate de meşteri români coordonaţi de artistul Lucian Butucariu, profesor la Universitatea Naţională de Artă, specializat în arta sticlăriei şi a vitraliului.
O performanţă de excepţie a proiectului este vitraliul monumental de pe faţadă, ilustrând Înălţarea Domnului. Cu o înălţime de 15 metri şi o lăţime de 5,5 metri, această lucrare impresionantă, formată din 29 de panouri, a fost finalizată într-un timp record, de doar trei luni.
Tehnica de execuţie îmbină metodele tradiţionale cu materiale moderne de înaltă calitate, majoritatea importate din Germania. Procesul începe cu sticla colorată, tăiată cu precizie după desenul de execuţie. Detaliile figurative – esenţiale pentru reprezentarea sfinţilor şi a scenelor simbolice – au fost realizate manual, utilizându-se emailuri şi grisaiuri. Ulterior, fiecare bucată de sticlă a fost arsă în cuptoare speciale la temperaturi de 580-610°C, proces ce a fixat permanent pictura. Vitraliul a fost apoi integrat într-o structură de tâmplărie metalică.
La ferestrele catedralei, de 11 metri înălţime, au fost realizate rozeta de pe faţada vestică. De asemenea, la vitraliile de la ferestrele turlei, atât cele interioare, cât şi cele exterioare, a contribuit şi artistul vitralist Victor Săraru.
Mozaicurile
Catedrala Naţională deţine cel mai mare iconostas ortodox din lume, iar acesta este pictat în tehnica mozaicului.
Mozaicurile Catedralei Naţionale, realizate în perioada 2019-2025, constituie un foarte amplu şi complex ansamblu de mozaic, acoperind o suprafaţă de aproximativ 25.000 mp.
Mozaicurile Catedralei zugrăvesc scene din Vechiul şi Noul Testament, evenimente din viaţa Mântuitorului, ale Sfintei Fecioare Maria, ale Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, şi icoane ale sfinţilor îngeri, proroci şi drepţi ai Vechiului Testament, apostoli, ierarhi, martiri şi mărturisitori din toate epocile istoriei Bisericii.
Pe pereţii catedralei sunt reprezentaţi stâlpii Ortodoxiei româneşti din toate epocile; nu în ultimul rând, anumite spaţii din interiorul catedralei sunt dedicate zugrăvirii sfinţilor mărturisitori din temniţele comuniste.
Realizarea picturii în tehnica mozaicului a fost încredinţată unei echipe numeroase, coordonate de pictorul Daniel Codrescu.
Aproximativ 10.000 pietricele, aplicate cu un adeziv special pe bază de ciment, compun un metru pătrat de mozaic.
După ce au fost create piatră cu piatră în atelier, dintr-o selecţie aleasă de pietre de peste 2.500 de culori, icoanele au luat forma completă în momentul în care au fost aplicate pe pereţii catedralei, unde au intervenit mici retuşuri în zonele de îmbinare ale părţilor componente.
Materialele folosite în realizarea icoanelor din Catedrala Naţională au fost achiziţionate din Veneţia şi Carrara, de la unul dintre cei mai prestigioşi furnizori de piatră şi mozaic din lume, Orsoni.
- Iconostasul – având o suprafaţă de 406,98 mp, cu o lungime de 23,8 metri şi o înălţime de 17,1 metri, cuprinde 45 de icoane, dispuse în patru registre.
- Icoana Maicii Domnului Platytera, din absida altarului, cu o înălţime de 16 metri, este cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului în mozaic din România şi una dintre cele mai mari din lumea ortodoxă.
- Icoana Pantocrator din turla principală a Catedralei măsoară 12 metri în diametru; chipul Mântuitorului are dimensiunea de 4,5 metri şi a fost lucrat de Alina Codrescu, folosindu-se 2.400 kg de piese.
Structura edificiului
Metalul a marcat atât etapele constructive, cât şi arhitectura interioară a lăcaşului de cult.
Un capitol important al construirii catedralei l-a constituit schela metalică temporară, ridicată în interiorul turlei principale – turla Pantocrator, locul pe care Părintele Patriarh Daniel îl numeşte şi „turnul de rugăciune”, fiind cel mai înalt punct al edificiului bisericii, de unde rugăciunile se înalţă către Dumnezeu.
Privită de jos, structura crea un culoar înalt care a luat forma unei cruci, simbolizând ascensiunea rugăciunii către cel mai înalt punct al catedralei. Această schelă a fost necesară pentru montarea, la 106 metri înălţime, a icoanei Mântuitorului „Atotţiitorul”.
Timp de şase luni, artiştii au lucrat de pe ea la asamblarea celor 2.400 de kilograme de piese de mozaic, aduse din Italia, ce compun opera de peste 150 de metri pătraţi. Demontarea ulterioară a schelei a dezvăluit reprezentarea iconografică a chipului Mântuitorului.
Turlele şi acoperişul sunt învelite cu aproape 20.000 de metri pătraţi de tablă dintr-un aliaj special de cupru, denumit comercial TECU-GOLD, unul dintre cele mai rezistente ca durată de viaţă dintre toate sistemele de învelitori din lume.
Pe turla principală, la o înălţime de aproximativ 130 de metri, a fost montată în aprilie 2025 o cruce metalică cu o înălţime de 7 metri şi o greutate de 7 tone.
Pentru a facilita accesul la diversele niveluri ale edificiului, catedrala este dotată cu galerii interioare, scări şi opt lifturi moderne. O scară elicoidală metalică asigură accesul la punctul de interes reprezentat de circuitul exterior de la cota +91 de metri, un balcon panoramic (Belvedere) ce înconjoară cupola turlei principale, oferind o privelişte unică asupra Bucureştiului.
Candelabrele
Iluminatul interior este asigurat de o serie de candelabre monumentale, realizate de firma austriacă Orion Grup. Cele din abside au un diametru de 6 metri, iar cel principal, montat în turla Pantocrator, atinge 7 metri. Acestea sunt fabricate din alamă masivă (cu elemente de conectare din oţel).
La Atelierele Patriarhiei Române s-au realizat din metal preţios şi obiectele liturgice: chivotul de mari dimensiuni după macheta Catedralei Naţionale, seturile de sfinte vase, crucile, sfeşnicele, evangheliile, precum şi racla ce adăposteşte moaştele Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul României. Candelele din argint masiv, de 9 kilograme, au fost executate în cizelură cu modele brâncoveneşti.
Cât a costat
Buget total estimat (la finalizare) este de peste 200 milioane de euro. Bani au fost alocaţi din fonduri publice, alocări anuale de la Guvern, primării şi consilii judeţene, şi din donaţii private, de la persoane fizice, companii şi credincioşi
Anul acesta, 10 milioane lei au venit de la Consiliul Judeţean Ilfov, 2 milioane lei de la Primăria Sector 2 iar 20 milioane euro au fost alocaţi de Guvern în 2024.
Sursa: G4media.ro