Am primit în urmă cu câteva zile, în dar, un volum de versuri. Nu este primul dar de acest fel pe care-l primesc, dată fiind prietenia care mă leagă de mulţi dintre scriitorii şi poeţii botoşăneni, dar acesta este mai mult decât o carte, este - şi nu am nicio reţinere să o spun - o adevărată bijuterie. O bijuterie atât după felul cum arată, cât şi după ceea ce cuprinde între coperţile sale. 

Volumul intitulat „Poetica zborului”,  din cadrul colecţiei „Regal de poezie”,  a apărut recent sub egida Asociaţiei Culturale Regal d'Art din Botoşani, din iniţiativa şi sub directa coordonare a preşedintelui onorific, distinsa doamnă notar Lili Bobu. 

Încadrat în categoria rarităţilor bibliofile, tipărit într-un număr limitat de exemplare, îmbrăcat în catifea de culoarea florilor de liliac, având pe prima copertă o bijuterie înnobilată cu un cristal Swarovski (prin amabilitatea şi generozitatea managerului general Puşa Hack, S.C. ,,Emidale Internaţional Impex” S.R.L.) şi înnobilat cu excepţionale lucrări de artă plastică ale renumitului pictor Vasile Pintea, volumul propune cititorilor un dialog inedit între doi dintre poeţii reprezentativi ai Botoşanilor de astăzi şi ai liricii româneşti contemporane – Lucia Olaru Nenati şi Victor Teişanu.

Asocierea celor doi poeţi, într-un dialog imaginar, este încă una dintre ideile, absolut originale, prin care doamna notar Lili Bobu ni se relevă ca o personalitate nepereche în peisajul cultural botoşănean, un om cult şi de un altruism greu de imaginat în timpurile noastre, pentru care promovarea adevăratelor valori ale culturii româneşti este mai mult decât o datorie. 

Ceea ce Asociaţia Culturală Regal d'Art a făcut în ultimii ani pentru cultura românească: cărţile, în ediţii de lux, cuprinzând creaţiile poeţilor basarabeni Grigore Vieru şi Nicolae Dabija, ale Anei Blandiana, Luciei Olaru Nenati. Victor Teişanu, Horaţiu Mălăele, spectacolele-eveniment ai căror protagonişti au fost Eugen Doga şi Tudor Gheorghe, compact discurile, între care trebuie neapărat remarcat cel care conţine melodiile compuse şi interpretate de Paul Surugiu-Fuego pe versurile care i-au fost dedicate de marele Grigore Vieru, excepţionalele ediţii de cărţi poştale ilustrate, cu parfum de epocă, dedicate lui  Mihai Eminescu şi Grigore Vieru, cele ilustrând Bucureştii de altădată, realizate după picturile apreciatului artist plastic Doru Cristian Deliu sau redând tablourile lui Paul Surugiu-Fuego şi desigur volumul de faţă, făcute cu eforturi financiare exclusive, sunt realizări cu care s-ar putea mândri orice importantă instituţie. Ele aparţin însă, absolut meritoriu, unei asociaţii culturale, a cărei activitate este susţinută de preşedintele său, o personalitate remarcabilă în peisajul cultural botoşănean, un Mecena pe care acest oraş, atât de plin de cultură, îl are şi unul dintre puţinii din România de azi.

Volumul „Poetica zborului”, a cărui redactare şi concepere este rodul gândirii doamnei notar Lili Bobu, o foarte bună cunoscătoare a celor doi poeţi, în creaţia cărora a găsit numeroase similitudini, pentru a-i putea pune într-un excepţional dialog imaginar, pe teme precum dragostea, destinul omului şi, nu în ultimul rând, locul şi rostul poetului în lume.

Motivându-şi opţiunea de a realiza o carte în care să-i pună în dialog pe cei doi poeţi, în prefaţa acesteia, pe care o semnează, Lili Bobu nota: „Relaţia de prietenie cu distinşii poeţi Lucia Olaru Nenati şi Victor Teişanu, care mă onorează şi mă înnobilează, având un singur ţel –  adâncirea în spirit, confirmă declaraţiile de iubire ale unor mari cugetători. Ne-au fost hărăzite minunate ceasuri de tihnă ale cuvintelor, descoperind doi oameni născuţi anume să ne uluiască, izvorând continuu şi reinventându-se permanent, creatori hăruiţi care lasă urme, intrând în legendă de fiecare dată altfel, dar mereu constant în genialitatea lor. Melodia incifrată a cuvintelor scrise sub dicteul unor inteligenţe arzătoare a zămislit opere originale prin simultaneitatea trăirii şi celebrării actului existenţial. Pentru Domniile Lor scrisul este un viciu, o continuă provocare în atingerea absolutului prin cuvânt, trăind jubilaţia eliberării de remuşcări şi sentimente – culminaţia unui mers lăuntric. Două conştiinţe artistice care îşi continuă devenirea trăindu-şi propriul destin, găsind vieţii rima perfectă, demonstrând că, „singurul surâs al tragediei noastre este creaţia”. 

Parcurgerea celor peste o sută de pagini ale volumului, în care gândul unul poet este continuat de celălalt, atât de aproape ca înţelegere cât şi ca discurs liric, îţi creează impresia că aşişti la un spectacol de operă, cu doi mari artişti, un tenor şi o soprană, el concis şi grav, ea volubilă şi patetică. Armonia pe care o degajă lectura acestui dialog poetic este desăvârşită, versurile făcând dovada faptului că autorii lor sunt stăpâni absoluţi peste cuvinte, adevăraţi maeştri ai poeziei.

Dialogul imaginar care ni se propune spre lectură nu putea să nu atingă problema rostului poeţilor în lume, aceştia fiind, în viziunea celor doi,  cei care „rostuie hotarul fiindului de nefiind”, „care presimt chiar şi moartea/ cu o viaţă mai devreme”, având, ca singur avantaj, veşnicia.

 

În viziunea Luciei Olaru Nenati, „Poet e un om cu mister/Un om pentru care lumea/Cu toate cele lumeşti/Nu-i decât un pretext/Pentru stări sufleteşti”. Poetul e cel fără de care nimic nu se poate, fără de care nu-ţi poţi recunoaşte sufletul şi în lipsa căruia lumea este doar o menajerie: „Dar vai de lumea care nu mai ştie/ Să-şi recunoască sufletu-n poeţi!/Nu-i lume, dar, ci o menajerie/Plină de şerpi râioşi şi porci mistreţi”.

Pentru Victor Teişanu, poetul este „…un semn de carte/ rătăcind pe asfaltul încins”, aşteptat de bibliotecă, ,,târât pe marile bulevarde/ şi prin piaţa publică/ atârnând însângerat la carul de triumf al poeziei”, cu „mâinile şi gura însângerate” fără ca nimeni să observe „că din ochii închişi curg lacrimi”. El este ubicuu, martor al derulării vieţilor contemporanilor săi, alături de care îşi trăieşte şi îşi asumă propriul destin. Atenţi la spectacolul lumii, implicaţi ca actanţi în viaţa cetăţii, dar şi observatori a ceea ce se petrece în jurul lor, cei doi poeţi desprind şi transpun în versuri ceea ce dă sens timpului în care trăiesc. Din mulţimea de teme pe care lumea le-o inspiră, desigur, au ales iubirea, căreia îi dedică cea mai mare parte a versurilor cuprinse în volum, versuri de o profunzime şi armonie desăvârşite.

Bucuria întâlnirii sufletului pereche, dorinţa de a opri timpul în loc pentru a mai păstra, fie şi pentru o clipă, sentimentul fericirii depline alături de cel drag, pentru care niciun sacrificiu nu este prea mare, comuniunea cu natura în care frunza  şi ramul, apa şi cerul, stânca şi valul se constituie în martori şi confidenţi ai îndrăgostiţilor, exprimate în versuri de o absolută frumuseţe şi muzicalitate, sunt doar câteva dintre elementele care dau substanţă poeziilor cu această temă.

Dintre poeziile de dragoste cuprinse în volum, ne propunem să redăm două, prima aparţinându-i lui Victor Teişanu, cea de a doua Luciei Olaru Nenati, cu convingerea că acestea vor constitui un motiv, pentru a căuta şi citi acest inedit, rafinat şi excepţional volum.

Iubirea

În procente mereu inegale,

Aidoma picăturilor de ploaie

Pe acoperiş

Şi lacrima

Cu degetele răsfirate,

Gata să-şi părăsească izvorul …

Când oare voi fi puternic

Iubind

Fără nimic la schimb?

***

Aşteptarea mea, cea mai frumoasă

A întins covoare de frunze

Pe măsura paşilor tăi;

 

Ţi-a pregătit serbările pădurii

Cu urări din buciume de os,

Vrâstate după numărul anilor tăi;

s-a aplecat spre oglinzi curgătoare

să afle culoarea cea mai adâncă

A ochilor tăi,

A dat un ocol nevăzut

Aerului ce trebuia să te cuprindă,

Ca nicio undă de ger

Să nu rănească umerii tăi,

Mi-a desenat pe braţul stâng

O orhidee de sărut;

Aşteptarea mea cu porţi de cleştar

Din toate vieţile iubirii

Cea mai frumoasă...

Volumului „Poetica zborului”, celor doi remarcabili poeţi ale căror creaţii le cuprinde, iniţiatoarei sale, doamnei notar Lili Bobu, precum şi echipei de profesionişti, truditori fideli în arta frumosului pentru toate proiectele asociaţiei, li se cuvin cele mai elogioase aprecieri, succintele noastre opinii fiind departe de a realiza, în măsura în care se cuvine, acest lucru: tehnoredactor şi corector Mirela Brehuescu, portretele poeţilor: artiştii plastici Constanţa Abalaşei Donosă şi Marcel Chiţac, design grafic şi layout original Mihaela Irimescu, tipar – Tipografia ,,PIM” Iaşi, manager Maria Petrariu. Aleasă preţuire creatorului de har, pictorului Vasile Pintea, pentru excepţionala colecţie de lucrări de artă, corezonante corpusului liric al volumului. Nu putem încheia însă fără a sublinia că prin această carte, încă o dată, Botoşanii şi personalităţile sale sunt puse în cel mai inspirat mod în valoare şi fără a aduce mulţumiri doamnei notar Lili Bobu, pentru proiectele culturale de referinţă. 

(A consemnat: GHEORGHE MEDIAN)