Expoziția „Suprapuneri estetice - Cămașa românească”, recent vernisată la Galeriile de Artă „Ștefan Luchian”, se înscrie în ceea ce numim celebrarea unui tezaur identitar românesc, ia, cămașa femeiască cu altiță – element definitoriu, unic, format dintr-o bandă lată cu motive geometrice simbolice, regăsit doar pe mânecă și care nu se repetă în nicio altă parte a cămășii femeiești - piesa componentă a portului popular tradițional românesc înscrisă, începând cu 1 Decembrie 2022, pe Lista Patrimoniului Imaterial al Umanității UNESCO.
Despre costumul popular românesc, cel care în opinia lui Mircea Malița „ne scoate din domeniul artei și ne duce în acela al istoriei”, a vorbit în deschidere Maria-Laura Tocariu, șefa Muzeului de Etnografie Botoșani, care a explicat valențele lui sociale, culturale, simbolice și estetice: „Costumul popular este asociat ceremonialurilor, unde sunt potențate valențele lui magice și simbolice, în societățile moderne, există grupuri etnice care au ales să poarte în continuare portul tradiţional, ca dovadă a păstrării a ceea ce le este specific, a încercării de a face faţă globalizării, devenind, de fapt, dacă vreţi, un fel de protest estetic, poate chiar politic, în faţa acestei uniformizări generale care, încet-încet ne cuprinde pe toți”.
Curatoriată de Genoveva Dolhescu, expoziția „Suprapuneri estetice - Cămașa românească”, aflată la a doua ediție, „îşi propune nu doar să reînvie o piesă ancestrală de port popular, ci şi să celebreze spiritul creator, să reuşească a scoate în evidenţă puterea de evocare a elementului prelucrat artistic, stilizat, esenţializat, devenit doar simbol, dar care reuşeşte să se transforme în final într-o lucrare de artă, care să poată fi înfăţişată privitorului şi care să-i intre în suflet”.
Astfel, cei veniți la Galerii au putut admira peste 55 de lucrări, de dată recentă sau din patrimoniul Muzeului Județean Botoșani, aparținând celor 40 de artiști „care și-au dovedit atașamentul față de această valoare identitară românească: cămașa”.
Cămașa femeiască tradițională a fascinat și creatorii de frumos de pe mapamond, pictorul Henri Matisse realizând patru picturi incluse în colecția „La Blouse roumaine” (despre ia noastră i-a vorbit prietenul și pictorul Theodor Pallady dăruindu-i câteva piese de colecție), Constantin Daniel Rosenthal, care a imortalizat-o în tabloul „România revoluţionară”,creatorul de modă Yves Saint Laurent a inclus-o în colecția de toamnă-iarnă din anul 1981 afirmând că „bluza românească nu va ieși niciodată din modă. Ca toate celelalte haine tradiționale, ea este transmisă din generație în generație” și de atunci cămașa românească e nelipsită de pe podiumurile caselor de modă, numeroși designeri introducând-o în colecțiile lor (Oscar dela Renta, Jean Paul Gaultier, Emilio Pucci, Tom Ford, Carolina Herrera).
Însă adevărații ambasadori ai portului tradițional au fost Regina Maria, Principesa Ileana, Principesa Elena, care au purtat ia în cadrul evenimentelor de la Casa Regală.
La final, Genoveva Dolhescu a menționat importanța acestui „proiect de suflet, pornit în urmă cu câțiva ani, desfășurat în mai multe variante, ajungând acum la versiunea pe care mi-o doream de mult”, precum și speranța ca această expoziție „să fie și un punct de reper pe harta artistică națională, să devină o tradiție și să ne vedem anual la sărbătorirea zilei iei”, încheind prin a mulțumi tuturor pentru prezență colegilor și artiștilor pentru trimiterea lucrărilor, colaboratorilor mai vechi sau mai noi care i-au fost alături, invitând publicul „să savurați ceea ce noi vă prezentăm și arătăm celor iubitori de artă”.
Expoziția, vernisată cu doar trei zile înainte de Ziua Universală a Iei sărbătorită pe 24 iunie, este și un omagiu adus celor care prin creațiile lor duc mai departe simbolul creativități tradiționale românești.
(Carmen Mandache)
