ExpoziÈ›ia „Suprapuneri estetice - CămaÈ™a românească”, recent vernisată la Galeriile de Artă „Ștefan Luchian”, se înscrie în ceea ce numim celebrarea unui tezaur identitar românesc, ia, cămaÈ™a femeiască cu altiță – element definitoriu, unic, format dintr-o bandă lată cu motive geometrice simbolice, regăsit doar pe mânecă È™i care nu se repetă în nicio altă parte a cămășii femeieÈ™ti - piesa componentă a portului popular tradiÈ›ional românesc înscrisă, începând cu 1 Decembrie 2022, pe Lista Patrimoniului Imaterial al Umanității UNESCO.
Despre costumul popular românesc, cel care în opinia lui Mircea MaliÈ›a „ne scoate din domeniul artei È™i ne duce în acela al istoriei”, a vorbit în deschidere Maria-Laura Tocariu, È™efa Muzeului de Etnografie BotoÈ™ani, care a explicat valenÈ›ele lui sociale, culturale, simbolice È™i estetice: „Costumul popular este asociat ceremonialurilor, unde sunt potenÈ›ate valenÈ›ele lui magice È™i simbolice, în societățile moderne, există grupuri etnice care au ales să poarte în continuare portul tradiÅ£ional, ca dovadă a păstrării a ceea ce le este specific, a încercării de a face faţă globalizării, devenind, de fapt, dacă vreÅ£i, un fel de protest estetic, poate chiar politic, în faÅ£a acestei uniformizări generale care, încet-încet ne cuprinde pe toÈ›i”.
Curatoriată de Genoveva Dolhescu, expoziÈ›ia „Suprapuneri estetice - CămaÈ™a românească”, aflată la a doua ediÈ›ie, „îÅŸi propune nu doar să reînvie o piesă ancestrală de port popular, ci ÅŸi să celebreze spiritul creator, să reuÅŸească a scoate în evidenţă puterea de evocare a elementului prelucrat artistic, stilizat, esenÅ£ializat, devenit doar simbol, dar care reuÅŸeÅŸte să se transforme în final într-o lucrare de artă, care să poată fi înfăţiÅŸată privitorului ÅŸi care să-i intre în suflet”.
Astfel, cei veniÈ›i la Galerii au putut admira peste 55 de lucrări, de dată recentă sau din patrimoniul Muzeului JudeÈ›ean BotoÈ™ani, aparÈ›inând celor 40 de artiÈ™ti „care È™i-au dovedit ataÈ™amentul față de această valoare identitară românească: cămaÈ™a”.
CămaÈ™a femeiască tradiÈ›ională a fascinat È™i creatorii de frumos de pe mapamond, pictorul Henri Matisse realizând patru picturi incluse în colecÈ›ia „La Blouse roumaine” (despre ia noastră i-a vorbit prietenul È™i pictorul Theodor Pallady dăruindu-i câteva piese de colecÈ›ie), Constantin Daniel Rosenthal, care a imortalizat-o în tabloul „România revoluÅ£ionară”,creatorul de modă Yves Saint Laurent a inclus-o în colecÈ›ia de toamnă-iarnă din anul 1981 afirmând că „bluza românească nu va ieÈ™i niciodată din modă. Ca toate celelalte haine tradiÈ›ionale, ea este transmisă din generaÈ›ie în generaÈ›ie” È™i de atunci cămaÈ™a românească e nelipsită de pe podiumurile caselor de modă, numeroÈ™i designeri introducând-o în colecÈ›iile lor (Oscar dela Renta, Jean Paul Gaultier, Emilio Pucci, Tom Ford, Carolina Herrera).
Însă adevăraÈ›ii ambasadori ai portului tradiÈ›ional au fost Regina Maria, Principesa Ileana, Principesa Elena, care au purtat ia în cadrul evenimentelor de la Casa Regală.
La final, Genoveva Dolhescu a menÈ›ionat importanÈ›a acestui „proiect de suflet, pornit în urmă cu câÈ›iva ani, desfășurat în mai multe variante, ajungând acum la versiunea pe care mi-o doream de mult”, precum È™i speranÈ›a ca această expoziÈ›ie „să fie È™i un punct de reper pe harta artistică naÈ›ională, să devină o tradiÈ›ie È™i să ne vedem anual la sărbătorirea zilei iei”, încheind prin a mulÈ›umi tuturor pentru prezență colegilor È™i artiÈ™tilor pentru trimiterea lucrărilor, colaboratorilor mai vechi sau mai noi care i-au fost alături, invitând publicul „să savuraÈ›i ceea ce noi vă prezentăm È™i arătăm celor iubitori de artă”.
ExpoziÈ›ia, vernisată cu doar trei zile înainte de Ziua Universală a Iei sărbătorită pe 24 iunie, este È™i un omagiu adus celor care prin creaÈ›iile lor duc mai departe simbolul creativități tradiÈ›ionale româneÈ™ti.
(Carmen Mandache)
