În această zi, Duminica a opta după PaÅŸti, prăznuim Sfânta Cincizecime. Åži această sărbătoare am luat-o din cărÅ£ile iudeilor. Căci după cum aceia prăznuiesc Cincizecimea lor, cinstind numărul de ÅŸapte, dar ÅŸi pentru că au primit Legea după trecerea a cincizeci de zile de la PaÅŸti, tot astfel ÅŸi noi prăznuim cincizeci de zile de la PaÅŸti, primind Duhul cel Preasfânt, care ne dă Legea, ne călăuzeÅŸte spre tot adevărul ÅŸi ne învaţă cele plăcute lui Dumnezeu. Să se mai ÅŸtie că la evrei erau trei sărbători mari: PaÅŸtile, Cincizecimea ÅŸi Sărbătoarea Corturilor. PaÅŸtile în amintirea tre­cerii Mării RoÅŸii; căci cuvântul paÅŸte înseamnă «trecere». Åži sărbătoarea aceea o preînchipuia pe a noastră, care este trecerea ÅŸi întoarcerea din nou de la întunericul păcatului, la rai.

CITEȘTE ȘI: "Meteorologii au emis cod galben de vânt și ploi la Botoșani!"

 

Apoi, evreii prăznuiau Cincizecimea spre aducere aminte de suferinÅ£ele lor din pustiu, cum ÅŸi de multele necazuri prin care au trecut, până să ajungă în pământul făgăduinÅ£ei. Că numai după aceea s-au îndulcit de roade, de grâu ÅŸi de vin. Nouă, însă, Cincizecimea ne arată ieÅŸirea din răutatea necredinÅ£ei ÅŸi intrarea în Biserică; că atunci ne împărtăşim ÅŸi noi cu Trupul ÅŸi Sângele Stăpânului. Unii spun că evreii sărbătoreau Cincizecimea din pricinile arătate mai sus; dar alÅ£ii cred că Cincizecimea ar fi fost orânduită de evrei pentru cinstirea numărului ÅŸapte, după cum s-a spus. Că acest număr adunat de ÅŸapte ori cu el însuÅŸi, dă numărul de cincizeci de zile, fără una. Cinstirea Cincizecimii de către evrei atârna nu numai de numărarea zilelor, ci de a anilor, în care ei sărbătoreau Jubileul; aceasta cădea după trecerea a de ÅŸapte ori ÅŸapte ani. în acel an ei lăsau pământul nesemănat ÅŸi vitele la odihnă, iar robilor dobân­diÅ£i cu bani, li se dădea libertatea să plece.

A treia sărbătoare era Sărbătoarea Cor­turilor, care se prăznuia după strângerea bucatelor de pe câmp, adică la trecerea a cinci luni de la Prăznuirea PaÅŸtilor. Această sărbă­toare se prăznuia spre aducere aminte de ziua în care Moise a ridicat întâia oară cortul cel văzut prin nori în Muntele Sinai ÅŸi făcut de marele meÅŸter Veseleil. SăvârÅŸeau acest praznic făcând corturi, iar cei ce locuiau la Å£ară, mulÅ£umeau lui Dumnezeu, după adunarea roadelor ostenelilor lor. Se pare că ÅŸi David a scris psalmii cei pentru linuri (recunoÅŸtinţă), pentru aceste zile, scrie ziarullumina.

Sărbătoarea aceasta închipuia învierea noas­tră cea din morÅ£i; când, după ce corturile trupurilor noastre se vor strica, iarăşi se vor alcătui, ÅŸi ne vom îndulci de roadele ostenelilor noastre, prăznuind în corturile cele veÅŸnice.

Se cuvine să mai ÅŸtim, că în ziua aceasta, săvârÅŸindu-se Praznicul Cincizecimii, Duhul Sfânt S-a coborât peste ucenicii Domnului. Åži fiindcă SfinÅ£ii PărinÅ£i au socotit să despartă praznicele pentru măreÅ£ia Preasfântului ÅŸi de viaţă făcătorului Duh, căci El este unul din Sfânta ÅŸi de viaţă începătoare Treime, iată că pomenim luni, după Duminica a opta, felul cum a venit Duhul Sfânt.