Cuvioasa Maria s-a născut în Egipt şi încă de la 12 ani a plecat din casa părinţilor ei şi s-a dus în Alexandria. Fiind tânără şi frumoasă, a căzut într-o atât de mare robie a plăcerilor, încât s-a făcut ademenitoare multor suflete de bărbaţi tineri şi bătrâni cu desfătările pierzătoare ale desfrânării.
Deci, după ce a trăit 17 ani în cea mai adâncă viaţă păcătoasă, a mers la Ierusalim pentru a se închina lemnului Sfintei Cruci, vânzându-şi trupul corăbierilor drept plată de călătorie. Dar, încercând să se apropie de lemnul Sfintei Cruci, o Putere nevăzută o respingea, nelăsând-o să intre în biserică. Atunci, şi-a dat seama de viaţa ei păcătoasă şi s-a pocăit. Deci, a trecut apa Iordanului şi s-a dus în pustia cea mai adâncă, unde timp de 47 de ani a trăit în aspre nevoinţe: lacrimi necontenite; post; rugăciune; goliciunea trupului în frig şi arşiţa soarelui, scrie ziarullumina.ro.
Şi s-a înălţat deasupra celor trecătoare, încât, atunci când se ruga, se înălţa ca de un cot de la pământ, neavând alt martor decât pe Dumnezeu, iar la sfârşitul vieţii, pe duhovnicul ei, Sfântul Zosima. După 47 de ani de pustnicie l-a întâlnit pe Sfântul Zosima în deșert, care a convins-o să-i povestească viața sa. Ea i-a spus cu multă smerenie viaţa ei, în timpul acesta arătându-i preotului că are darul înainte-vederii.
La final, Cuvioasa Maria i-a cerut lui Zosima să se întâlnească iarăși, anul următor, la apusul soarelui, în Joia Mare din Săptămâna Sfintelor Pătimiri, pe malurile Iordanului, pentru a se împărtăși. Viaţa Sfintei Maria Egipteanca a fost pusă pe hârtie de Sfântul Ierarh Sofronie, Patriarhul Ierusalimului.