Sfântul Mucenic Iulian s-a născut în cetatea Anazarve, a doua eparhie a Ciliciei, iar după moartea tatălui său s-a mutat împreună cu mama sa în Tarsul Ciliciei.
Botezat fiind pruncul Iulian în numele Preasfintei Treimi, era crescut de mama sa în învăţătura Sfintelor Scripturi şi în creştineasca evlavie. Pe când avea 18 ani a fost prins de păgâni, în timpul împăratului Diocleţian (284-305), şi a fost dus la judecată înaintea dregătorului Marcian.
Timp de un an a fost purtat prin toate cetăţile Ciliciei, fiind bătut şi chinuit de păgâni. Aceia se gândeau că ceilalţi creştini, care vedeau chinurile Sfântului Iulian, de frică, se vor lepăda de Hristos.
Pe tot drumul a fost însoţit de mama sa, care se ruga pentru el, ca să le rabde pe toate cu credinţă, până la capăt. Când au ajuns ei în cetatea Egeea, mama sa i-a rugat pe păgâni să o lase la fiul ei vreme de trei zile, ca să-l sfătuiască să se închine idolilor. Dregătorul a lăsat-o, iar ea în tot acest timp, cu lacrimi, l-a îndemnat să rabde toate chinurile, pentru a deveni mucenic al Domnului.
După trei zile, când au fost scoşi din temniţă, Sfântul Iulian şi mama sa au mărturisit cu mult curaj că sunt creştini. Pentru aceasta, Sfântul Iulian a fost aruncat în mare, iar pe mama sa, după ce i-au tăiat călcâiele, au omorât-o, primind astfel amândoi cununi de mucenici din mâinile Mântuitorului Iisus Hristos.