În zilele împăraţilor Marcian şi Pulheria s-a făcut la Calcedon Sinod Mare (451) la care au participat 630 de Sfinţi Părinţi din toată lumea. Ei au osândit erezia lui Dioscor şi Eutihie, care spuneau că Hristos a avut o singură fire şi o lucrare, nu două firi: dumnezeiască şi omenească. Astăzi pomenim minunea care s-a făcut de cinstitele moaşte ale Sfintei Muceniţe Eufimia în vremea acestui al 4-lea Sinod Ecumenic. Atunci, Sfinţii Părinţi ai Bisericii au zis ereticilor să îşi scrie într-o carte mărturisirea lor de credinţă, care urma să fie pusă în racla Sfintei Muceniţe Eufimia, alături de mărturisirea de credinţă a dreptcredincioşilor. Şi pecetluind racla cu pecete împărătească, au pus păzitori, iar după trei zile de post şi rugăciune, deschizând racla, au găsit scrierea Sfinţilor Părinţi în mâna dreaptă a sfintei, iar pe aceea a ereticilor la picioarele ei. Sfânta Eufimia s-a născut la Calcedon în ţinutul Bitiniei şi a primit cununa muceniciei în anul 307. Era o tânără fecioară care îşi închinase viaţa Mântuitorului Iisus Hristos. Pârâtă fiind că este creştină, a fost supusă la multe şi cumplite chinuri, iar mai apoi a fost arsă de vie, primind astfel cununa mucenicilor. Biserica o cinsteşte atât la 11 iulie, când sfintele ei moaşte au făcut această minune, cât şi la 16 septembrie, ziua ei de mucenicească pătimire.
Astăzi, Biserica noastră o cinsteşte şi pe Sfânta Olga, cea întocmai cu Apostolii şi luminătoarea Rusiei.