În apărarea creÈ™tinilor care erau persecutaÈ›i, el a scris în anul 124 o Apologie adresată împăratului Adrian (117-138), pe când acesta era în Atena. Sfântul Codrat a arătat popoarelor calea cea dreaptă a credinÈ›ei în Mântuitorul Hristos, dar păgânii, închinători la idoli, l-au bătut cu pietre ca pe un alt Ștefan. Din acest motiv, a mers È™i a propovăduit cuvântul Evangheliei lui Hristos în Magnezia, dar, fiind prins de păgâni, a fost cumplit chinuit de aceÈ™tia până ce, sfârÈ™it de puteri, È™i-a dat sufletul în mâinile Domnului, scrie ziarullumina.ro.
Astăzi, Biserica Ortodoxă îl pomeneÅŸte ÅŸi pe Sfântul Proroc Iona, fiul lui Amitai. Către acest Iona a fost cândva cuvântul Domnului care i-a zis: „Scoală-te ÅŸi du-te în cetatea cea mare a Ninivei ÅŸi propovăduieÅŸte acolo, căci fărădelegile lor au ajuns la faÅ£a Mea” (Iona 1, 2). Dar Iona, temându-se să nu fie omorât de niniviteni, nu s-a dus, ci s-a ascuns în Tarsis, crezând că poate fugi de la faÅ£a Domnului. Pe drum spre Tarsis s-a stârnit o furtună cumplită, iar cei ce erau în corabie împreună cu Iona l-au aruncat în mare, iar furtuna s-a potolit. La porunca Domnului, Iona a fost înghiÅ£it de un peÅŸte mare, stând în burta aceluia trei zile ÅŸi trei nopÅ£i. Astfel, stând ÅŸi rugându-se ÅŸi-a întins palmele sale în chipul crucii ÅŸi striga către Domnul în necazul său. Iar Domnul, milostiv fiind, l-a certat pe el, dar morÅ£ii nu l-a dat, căci a poruncit chitului să-l scoată afară, iar peÅŸtele l-a aruncat pe Iona pe uscat.
După aceasta, Prorocul a fost din nou trimis de Dumnezeu la niniviteni să le prorocească pieirea. Dar aceia, întorcându-se de la păcatele lor, au fost cruÅ£aÅ£i de Domnul.