Sărbătoarea Acoperământului Maicii Domnului datează din timpul împăratului Leon cel Înţelept (886-912). La Privegherea de sâmbătă noaptea, în Biserica „Preasfânta Născătoare de Dumnezeu” din Vlaherne - Constantinopol, Sfântului Andrei şi ucenicului său Epifanie li s-a arătat Maica Domnului stând în văzduh şi rugându-se. Fecioara Maria strălucea în lumină, având lângă sine pe Sfinţii Ioan Botezătorul şi Ioan Evanghelistul, stând între alţi sfinţi şi îngeri şi acoperind credincioşii cu cinstitul ei omofor. Văzând deci acestea, Sfântul Andrei l-a întrebat pe fericitul Epifanie: „Oare vezi, frate, pe Împărăteasa şi Doamna tuturor, care se roagă pentru toată lumea?” Iar el a zis: „O văd, sfinte părinte, şi mă înspăimântez, căci o văd acoperind pe oamenii ce sunt în biserică cu cinstitul ei omofor, ce străluceşte mai mult decât soarele”. Şi s-au auzit atunci graiurile cele cu umilinţă ale rugăciunii ei către Mântuitorul Iisus Hristos: „Împărate ceresc, primeşte pe tot omul ce Te slăveşte pe Tine şi cheamă în tot locul preasfânt numele Tău. Şi acolo unde se face pomenirea numelui meu, pe acel loc îl sfinţeşte şi proslăveşte pe cei ce Te proslăvesc pe Tine şi rugăciunile celor ce cu dragoste mă cinstesc pe mine, Maica Ta; şi făgăduinţele lor le primeşte şi din toate nevoile şi răutăţile îi izbăveşte”.
Astăzi, îi pomenim şi pe Sfinţii Cuvioşi Iosif (sec. 15) şi Chiriac (sec. 17) de la Bisericani. Cuviosul Iosif este cel dintâi sihastru cunoscut în Muntele Bisericanilor din judeţul Neamţ, întemeietorul mănăstirii cu acelaşi nume şi primul care a organizat o comunitate duhovnicească românească în Ţara Sfântă. Sfântul Cuvios Chiriac s-a nevoit la Mănăstirea Sfântului Iosif, apoi s-a retras într-o peşteră unde a trăit 60 de ani. Vara şi iarna stătea pe munte, având puţine şi sărăcăcioase haine, trăind în post şi rugăciune. Este unul dintre marii sihaştri din Carpaţi.
Sfântul Cuvios Roman Melodul a trăit pe la sfârşitul secolului al 5-lea şi prima jumătate a secolului al 6-lea. S-a născut în cetatea Emesa din Siria şi a slujit lui Dumnezeu ca paracliser în Biserica din Berit, azi Beirut. În timpul împăratului Anastasie (491-518), se afla în Biserica „Preasfânta Născătoare de Dumnezeu” din Vlaherne, Constantinopol. Mai apoi a fost făcut diacon la Biserica „Sfânta Sofia”. În timpul unei slujbe, Sfântul Cuvios Roman a cântat un condac alcătuit de el în urma unui vis în care i se arătase Maica Domnului şi care-i dăruise un sul de hârtie. Numărul condacelor alcătuite de Sfântul Roman Melodul trece de 1.000, el fiind unul dintre cei mai mari imnologi ai Bisericii.