In fiecare an, la 24 iunie este sarbatorita Ziua Universala a Iei, bluza traditionala romaneasca fiind un simbol international al culturii romane si o piesa emblematica a costumului popular national romanesc.
La 21 ianuarie 2013, comunitatea online "La Blouse Roumaine" fondata de Andreea Tanasescu a propus ca data de 24 iunie sa devina o zi dedicata iei. In acelasi an, odata cu sarbatoarea de Sanziene, "La Blouse Roumaine" a organizat prima Zi Universala a Iei, care a devenit in timp un eveniment global, sarbatorit in peste 50 de tari.
In 2015, primarul capitalei americane Washington D.C., Muriel Bowser, a proclamat ziua de 24 iunie drept Ziua Universala a Iei in acest oras, in urma eforturilor comune ale Ambasadei Romaniei la Washington si ale comunitatii romanesti din capitala americana.
In 2017, in intreaga tara sunt organizate numeroase expozitii si targuri traditionale, avand in centru ia, una dintre cele mai importante mosteniri nationale si culturale ale Romaniei.
Si, la nivel international, ia romaneasca va fi sarbatorita in mai multe orase, intre care Chisinau, Berlin, Budapesta, Londra, Madrid, Paris, Roma, Washington s.a.
Costumul traditional femeiesc este format din ie, poale, fota, catrinta sau marama. Ia este bluza femeiasca, confectionata din panza alba de bumbac, de in sau de borangic si care se distinge, in functie de regiune, atat prin motive cat si prin tehnicile de decorare, transmise de la o generatie la alta, fapt care a conservat traditia, bunul gust si unicitatea de la o generatie la alta. Croiul iei, simplu, a fost acelasi din cele mai vechi timpuri, fiind folosit si astazi, potrivit volumului "Cusaturi romanesti" de Aurelia Doaga.
Culorile folosite la broderie erau in doua - trei nuante cromatice, de regula, dar se broda si cu o singura culoare, de obicei negru. La acestea se adaugau, dupa specificul zonelor, culori pastelate, fire metalice, flori, fluturi si margele.
Iile cusute aratau, totodata, statutul femeii. Astfel, cele casatorite si cele in varsta purtau modele de croiala modeste si culori mai temperate. Cele tinere isi cuseau iile in culori vii pentru a atrage petitori. Erau cusute ii pentru ceremonia nuntii sau pentru zilele de sarbatoare, bogat impodobite, altele pentru hora, iar altele, cele mai simple, se regaseau in vestimentatia zilnica. Motivele erau geometrice sau inspirate de natura.
De-a lungul timpului aceasta a suferit o serie de transformari, dar si-a pastrat in linii mari forma mostenita, simpla, functionala. Astfel a dobandit unele particularitati, mai ales in ornamentatie, care au dus la stabilirea urmatoarelor tipuri de ii.
De-a lungul timpului, finetea materialelor folosite, armonia cromatica, dar si croiul pieselor de port romanesc, tesute, croite si brodate in casa au fost apreciate de reginele Romaniei, Elisabeta si Maria, dar si de aristocratia feminina a timpului, care au purtat cu mandrie costumul popular in diferite momente.
Pe de alta parte, ia romaneasca a atras atentia artistilor, fiind imortalizata de pictorul francez Henri Matisse in mai multe tablouri, unul dintre ele - "La blouse roumaine" (1940) - fiind expus la Muzeul National de Arta Moderna din Paris.
Un alt pictor roman de origine evreiasca, Constantin Daniel Rosenthal, a imortalizat-o pe Maria Rosetti, in "Romania revolutionara", purtand atat ie, cat si naframa. Ia romaneasca apare si in tablourile semnate de Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Sirato, Nicolae Tonitza, Dumitru Ghiata s.a.
Ia romaneasca a fost si este, in continuare, sursa de inspiratie pentru creatia vestimentara a unor celebri designeri precum Yves Saint Laurent, care a creat, in 1981, o intreaga colectie intitulata "La blouse roumaine", urmat Jean Paul Gaultier, Kenzo sau Tom Ford, care a reinterpretat ia din zona Sibiu, cu broderii negre specifice zonei, si care a aparut in numarul american al revistei "Vogue", in martie 2012, purtata de cantareata Adele.
Printre designerii romani care s-au inspirat din portul traditional romanesc se numara Adrian Oianu, Dorin Negrau, Corina Vladescu, Ingrid Vlasov s.a. (Ziare.com)