Constantin Dracsin, cu numele real Costache Gugoasa, s-a nascut la 20 iulie 1940, in satul Draxini, comuna Baluseni, judetul Botosani, si s-a stins din viata la 7 ianuarie 1999, in ziua Sfantului Ioan Botezatorul. Este inmormantat la Cimitirul Eternitatea, din Botosani.
A fost poet, grafician, membru al Uniunii Scriitorilor din Romania si al Asociatiei Artistilor Plastici Amatori din Bucuresti. A publicat in timpul vietii opt volume (primul in 1981), numeroase grupaje de poeme in reviste literare ("Cronica", "Ateneu", Luceafarul", Romania literara").
Daca ar fi trait intr-un alt timp, intr-un alt oras, intr-o alta tara, Constantin Dracsin ar fi fost un simbol. Al victoriei in fata infrangerii, al putintei in fata neputintei, al bucuriei in fata intunecimii.
Dracsin a fost omul care si-a plimbat intotdeauna manecile in buzunarele goale. Pentru ca mainile si le imprumutase ingerilor.
Asa si-a inceput joaca. Joaca de-a poezia, de-a chinul, de-a viata.
Un poet care si-a trecut cuvintele printre dinti si le-a prefacut in poem. Un artist care, pentru ca nu avea maini, a desenat cu ochii. Poetul care a creat minuni cu creionul intre dinti.
"Am dat peste un om
care nu stie sa faca un rau bine;
fericit pentru acest lucru
in fericirea lui
fara margini".
Astfel povestea despre sine Constantin Dracsin, in Autoportret. Cuvinte de o curatenie biblica, intocmai Fericirilor: Fericit in fericirea fara margini!
Prea putin cunoscut printre botosaneni, aproape uitat de strazile pe care le-a strabatut, Poetul isi urmeaza acum nemurirea pentru care se pregatise amanuntit timp de 59 de ani.
Aripile poetului - propria poezie!
Din pricina unei necrutatoare boli, din copilarie nu si-a mai folosit mainile, scriind si desenand cu dintii. O lupta careia Constantin Dracsin i-a dat un sens, devenind unul dintre cei mai apreciati poeti, dar si un foarte bun grafician. A avut numeroase expozitii personale in Botosani (1985, 1987, 1988, 1989, 1992, 1999), Iasi (1988), Bucuresti (1991), Essen, Germania (1991) si Olanda (1993). Prezent in colectii particulare din tara si strainatate. A realizat 146 de lucrari de grafica.
Despre opera sa au scris referinte critice: Ioan Alexandru, Virgil Mazilescu, Laurentiu Ulici, Daniel Dumitriu, Traian T. Cosovei, Radu Negru, Constantin Pricop, Valentin Ciuca, Dumitru Tiganiuc, Emil Iordache, Gellu Dorian.
Ultima poezie scrisa de Constantin Dracsin dateaza din data de 13 ianuarie 1998 (15 ani de la moartea lui Nichita Stanescu):
"Doamnelor şi domnilor,
Dacă n-o să vă supere
ce o să spun -
astănoapte l-am visat pe Nichita.
mi-a vorbit în felul următor:
mă zvîrlugă
de mîine o să te păzească doi îngeri;
eu încerc să "înmîn"
acel mîine
cît mai încolo"
Apel catre autoritati!
Botosanii sunt, prin excelenta, un taram fauritor de inalte spirite, de la Eminescu si Enescu, Luchian si Iorga, la Antipa, Onicescu sau traitorii in duh parinti Paisie Olaru, Ilie Cleopa, Sf. Ioan Iacob Hozevitul. Adaugam nume precum Octav Bancila, Constantin Piliuta, Victor Tufescu, Constantin Dracsin, Ion Pillat, PF Teoctist, Dimitrie Negreanu, Mihail Sorbul, Alexandru Graur, Rodica si Stefan Tapalaga, Octavian Cotescu, Mihai Mereuta. Si lista este departe de a se sfarsi...
Un spatiu dedicat acestor personalitati, cu o minima ilustrare a vietii si operei, ar putea oferi o imagine asupra culturii din acest nord de Romanie. Un gest care s-ar constitui, mai ales, intr-un absolut necesar act educativ, in special pentru tinerele generatii.
Un spatiu care va deveni, in timp, o Galerie a Personalitatilor si o carte de vizita a acestor locuri binecuvantate!
