In urma cu multi ani, intr-o seara de 9 martie, veneam cu masina de la Bucuresti. Se intunecase bine, era trecut de ora 9 seara, iar vremea umeda si intunericul ma obligau sa merg cu mare atentie. Cand am intrat pe strada unde locuiesc, am vazut la lumina farurilor, un om cazut pe marginea santului. Am oprit masina si am mers la el. L-am recunoscut pe nea’ Fane care era beat "mort".
- Ce ai patit nea’ Fane?
-Am ba-hu-hut 40 de pa-ha-hare de vin!
E clar! mi-am zis. Trebuie sa-l duc acasa, ca in doua, trei ore moare de frig. Era cazut in zapada amestecata cu gheata si noroi. Era … vai de capul lui! Am deschis usa din spate de la masina, l-am ridicat sa stea in fund, apoi l-am apucat de subtiori pe la spate si am inceput "sa ma lupt" cu el ca sa-l imping in masina. Dar a inceput sa strige:
- Sariiiti! … vrea sa ma fureee!
Am inceput sa rad cu pofta de situatia in care intrasem. Cuvintele lui nu ma suparau pentru ca imi dadeam seama ca nu m-a recunoscut. Se proptise cu mainile de masina, incat nu puteam sa-l bag inauntru. Eu il impingeam din spate, iar nea’ Fane - care avea peste 70 de ani - era mai puternic decat crezusem. Imi dadea de lucru. Intr-o ultima incordare, i-am luat mainile de pe masina, si am reusit sa-l imping inauntru culcandu-l pe bancheta din spate. M-am urcat la volan si am plecat sa-l duc acasa. Doar cativa metri am mers si leganat de masina, nea’ Fane a dat afara din el o parte din paharele baute lasandu-mi-le amintire. Mirosea ingrozitor. Asa-mi trebuie daca nu-mi vad de drum!
Intre timp ajungem acasa. Cobor, deschid o poarta simpla din scanduri si intru in curte unde ma intampina o batranica, slaba, uscata, sprijinindu-se intr-un bat.
- Tanti Floareo, hai la masina sa-l aducem pe nea’ Fane in casa. Azi i-a sarbatorit pe Sfintii 40 de Mucenici… si e beat crita!
Batranica a dus mana la frunte, si-a rezemat batul de gard, si rusinata - fara sa spuna o vorba - m-a ajutat in liniste sa-l ducem pe batran intr-o salita.
- Lasa-l aici taica parinte … ca trebuie sa-l spal … nu-l vezi cum arata?
Am iesit afara din casa si am plecat spre poarta. In urma mea am auzit vorbele bocite, pline de repros ale femeii la adresa barbatului:
- Uita-te maaa…. betivule cum arati! Te-ai innamolit si te-ai imbatat ca porcuuu…! Vai de viata mea cu tineee…! Uita-te maaa… cum rade dracul de tineee…!
Am plecat trist acasa, intrebandu-ma unde am gresit daca un credincios al parohiei mele face legatura intre Sfintii 40 de Mucenici, care au murit pentru Hristos acum peste 1600 ani, si 40 de pahare de vin baute care duc la o betie vecina cu nebunia si moartea.
Preot Nicolae Trusca, Parohia Negoiesti
