Pentru prima data in ultimii 20 de ani, Cultura Romaniei a fost ridicata la rangul pe care il merita, iar faptul ca acest moment este marcat de ziua nasterii lui Mihai Eminescu nu face decat sa ne responsabilizeze o data in plus. Iar Botosanii au dovedit ca stiu sa isi primeasca acasa artistii, poezia si marii ei visatori.
Marii poeti ai tarii, din marile orase ale tarii sau ale lumii, din intimitatile lor creative sau din inaltimi politice coborati in linistea cuvantului rostit, alaturi de oameni de litere, critici, editori, oficialitati de toate coloraturile au poposit in sala Teatrului Mihai Eminescu Botosani, unde pe 15 ianuarie s-a acordat, pentru a 20-a oara, Premiul National de Poezie Mihai Eminescu – Opera Omnia, si Premiul National de Poezie Mihai Eminescu – Opera Prima.
Amfitrionul manifestarii a fost actorul Marius Rogojinschi, seara finalizandu-se cu un spectacol regizat de Ion Caramitru – "Cetateni de Onoare ai Poeziei", care s-a bucurat de aprecierea se de aplauzele tuturor celor prezenti.
Un moment important l-a constituit lansarea antologiei de poezie, o colectie de 19 titluri, in cadrul proiectului Poeti laureati ai prmeiului National de Poezie Mihai Eminescu, Opera Omnia, care apartine Fundaţiei Hyperion – Caiete Botosanene, finanţat de Primaria Botoşani. Cartile au fost editate la Editura Paralela 45, in colecţia "Poeţi laureaţi ai Premiului Naţional de Poezie "Mihai Eminescu".
Poetii premiati in cei 20 de ani la Botosani sunt: Mihai Ursachi, Gellu Naum, Cezar Baltag, Petre Stoica, Ileana Mălăncioiu, Ana Blandiana, Ştefan Aug. Doinaş, Mircea Ivănescu, Cezar Ivănescu, Constanţa Buzea, Emil Brumaru, Ilie Constantin, Angela Marinescu, Şerban Foarţă, Gabriela Melinescu, Adrian Popescu, Mircea Dinescu, Cristian Simionescu, Dorin Tudoran, carora li s-a adaugat, pe 15 ianuarie 2011, Dinu Flamand.
Laureatul din acest an al Premiului National de Poezie Mihai Eminescu – Opera Prima, a fost M.Dutescu, pentru cartea "şi toata bucuria acelor ani tristi", aparuta la Ed. Cartea Romaneasca, 2010.
Dintre poetii antologati in acest an de Fundatia Hyperion au fost prezenti sambata seara, pe scena Teatrului Mihai Emienscu, Ana Blandiana, Adrian Popescu, Cristian Simionescu, Dorin Tudoran, Ilie Constantin.
"Aceasta colectie contine cartile tuturor laureatilor de pana in acest an, pe 20 de ani, al acestui premiu exceptional care poate ca in cultura noastra trebuia sa fie cu mult mai inainte initiat. Bine ca s-a facut si acum si bine ca s-a facut la Botosani. Sunt 19 carti, au o tinuta deosebita, multumesc tuturor celor care au apreciat acest lucru. Cea mai iubita colectie a editurii pe care o conduc de 16 ani este aceasta colectie, pentru ca ea de fapt este maximul culturii noastre. Mai mult de atat nu cred ca se poate, in urmatoarea suta, mie de ani. E bine ca il avem pe Eminescu, e bine ca exista Botosani, e bine ca exista Gellu Dorian, ca exista poetii in aceasta suita de antologii, aceasta serie de poezii, ca suntem toti aici si putem omagia un lucru fundamental pentru cultura", a spus in discursul sau Calin Vlasie, editor Paralela 45.
Si criticul Mircea Martin a subliniat valoarea antologiei lansata la Botosani. "Avem aici o opera de sinteza si de selectie. Este Biblioteca esentiala de Poezie romaneasca contemp. O antologie a modernismului romanesc, si daca ar fi sa ii facem dreptate lui Lovinescu, a neomdernismului. Ce urmeaza este o alta etapa, urme, prelunguiri ale modernismului romanesc. Cine vrea sa vada ce se intampla cu Poezia noastra de dupa razboi va fi edificat citind aceasta colectie a Editurii Paralela 45".
CATALIN FLUTUR: "Eminescu a fost recunoscut astfel ca unul dintre simbolurile Romaniei"
In cuvantul sau, primarul Catalin Flutur a tinut sa puncteze importanta actului cultural desfasurat la Botosani de Ziua Culturii nationale, zi care coincide cu jubileul Premiului National de Poezie Mihai Eminescu – Opera Omnia.
"Avand in vedere ca dupa atatia ani aceasta zi a fost declarata Ziua Culturii Nationale inseamna recunoasterea suprematiei creatiei eminesciene, a personalitatii poetului nu doar in cultura, ci si in istoria noastra ca natiune. Eminescu a fost recunoscut astfel ca unul dintre simbolurile Romaniei. O coincidenta fericita: un debut si un jubileu. Debutul Zilei Culturii Nationale si jubileul Premiului National de Poezie, ajuns la cea de a 20-a editie. O initiativa care nu putea porni decat din locul de nastere a Poeziei a facut ca Botosanii sa devina pentru o zi Capitala Culturala a tarii. Valoarea si importanta premiului au crescut in fiecare an, devenind cu fiecare laureat adaugat o veritabila institutie, o emblema a Poeziei romanesti contemporane, iar in esenta o punte de legatura cu Eminescu.
Si pentru ca orice jubileu trebuie sa ramana in memoria trecerii timpului, am dorit sa marcam aniversarea celor 20 de ani prin proiectul Poeti laureati ai Premiului Nationald e Poezie Mihai Eminescu, o antologie constand in publicarea a 19 titluri de carte de poezie, a initiativa a Funfatiei Hyperion – Caiete Botosanene, cu finantare de la bugetul local, de a carui realizare suntem foarte mandri, dat fiind continutul si conditiile grafice de exceptie. As indrazni sa afirm aici ca Premiul National de Poezie este ravnit de aproape orice poet contenporan si ca studiile si sondajele facute de Fundatia Hyperion, partenerul nostru de nadejde, si de critica de specialitate au arata ca nominalizarile sunt dintre cele mai apreciate si mai pertinente", aprecizat in discursul sau primarul municipiului Botosani, Catalin Mugurel Flutur.
Laureatul serii de 15 ianuarie 2011: DINU FLAMAND
Laureatul acestei editii a Premiului National de Poezie Mihai Eminescu – Opera Omnia, a fost poetul Dinu Flamand, cetatean francez de origine romana. Laudatio a fost facut de criticul Mircea Martin, membru al juriului de acordare a acestui prestigios premiu.
"Aflu abia acum ca prenumele de Dinu este un pseudonim, de fapt ar fi fost ciudat, daca nu chiar neverosimil, ca un taran din Ardeal sa isi boteze copilul Dinu. Numele este luat din calendarul ortodox, apartine unui martir crestin, Anchidim. Dinu Flamand nu este insa numai poet, s-a afirmat si ca publicist si critic literar, cartea despre Bacovia ramane o etapa in exegeza bacoviana. Este si un stralucit traducator.
Prima mea amintire despre Dinu Flamand se situeaza undeva in anii 1967-1968, cand la unul din acele colocvii studentesti de literatura, in amfiteatrul "Odobescu" al Facultatii de Filologie din Bucuresti, au citit 3 tineri poeti de la UNiversitatea din Ploiesti, mesageri ai literaturii transilvane. Lecturile au constituit pentru toata lumea o revelatie. Cei trei erau: Dinu Flamand, Adrian Popescu si Ion Mircea. Primii doi sunt laureati ai PE, cel de-al treilea sunt convins ca va fi, la randul lui. Ii revad aplecati asupra poemelor lor, emotionati, timizi cu gratie, fara ezitari si poticniri, curiosi, avizi de gloria ecourilor, nu de aplauze, ecouri asteptate si meritate.
Discursurile lor erau distincte, dar ceea ce se degaja era un aer de familie, erau de fapt, sau pareau, mai bine zis, niste ingeri blajini coborati prin barurile orasului, fara sa isi arda aripile. Erau expresii bine prelucrate si filtrate, epurate, ale civilizatiei rurale transilvane, autori care il cititsera bine nu numai pe Blaga, ci si pe contemporanii lor de la Steaua.
Toate aceste filiatii se puteau vedea fara ca originalitatea sa le fie alterata de mimetisme, fara ca ei insisi sa sufere de ceea ce mai tarziu se va numi anxietatea influentelor", a spus Mircea Martin despre premiantul serii.
La randul sau, Dinu Flamand a sustinut un discurs emotionant. "Multumirile mele merg catre domnul primar, si nu numai intr-un mod formal, ci vin ca o asigurare ca, prin acest premiu acordat ana de an la Botosani, Romania primeste premiul pe care il merita, asa cum marile literaturi au in general premii care incrusteaza identitatea nationala cu numele unui mare creator. Ii multumesc si domnului Tudoran ca mi-a transmis aceasta carma, noi suntem pe aceeasi corabie de mai multa vreme".
Stiri Botosani va prezinta fragmente din alocutiunile invitatilor serii de Gala care s-a desfasurat pe 15 ianuarie la Botosani, un adevarat regal al simtirii si spiritului poetic romanesc, o sarbatoare a culturii care a demonstrat ca Botosanii, considerat a fi unul dintre cele mai sarace orase ale tarii, a reusit sa sustina si sa ofere Romaniei Ziua Culturii Nationale, asa cum Eminescu si toti traitorii in cultura o meritau.
ANA BLANDIANA: "Ce grea soarta are Eminescu, ce greu este sa fii poet national!"
"In general, nu cred ca poetii ar trebui sa vorbeasca, pentru ca oricum nu pot spune mai mult decat pot spune in Poezie. O sa va spun insa un gand avut cu cateva minute inainte privind pe scena portretul lui Eminescu si Zilele Culturii Nationale, care este de ziua lui. Mi-am amintit ca ieri am fost la Cernauti si la Herta, si ca acolo insusi sentimentul de fiinta pentru propriile radacini sta pe umerii lui Eminescu, ca tot ce exista in sufletul romanilor de acolo exista pentru ca au punct de sprijin in Eminescu. M-am gandit astazi, aproape cu un sentiment de compasiune, daca pot spune asa ceva, ce grea soarta are Eminescu, ce greu este sa fii poet national!
Ganditi-va cat de liberi alaturi de el sunt alti mari poeti ai lumii, care nu raspund pentru popoarele lor. Ce legatura are Baudelaire cu istoria Frantei? Nu se face nicio legatura, nu raspunde pentru ea, nu se simte responsabil de ea, in timp ce la noi, de cand exista Eminescu, de cand ne-a nascut, pentru ca creind limba pe care o vorbim ne-a dat nastere nu numai tuturor poetilor care scriu in aceasta limba, ci si celor care l-ai citit, de atunci sentimentul nostru national si chiar istoria noastra sta pe umerii lui. Imaginati-va ca la un moment dat ar obosi si s-ar extrage de la temelia noastra.
As vrea sa ne gandim cu totii la el ca la un mare poet care se sacrifica in eternitate pentru toti".
ILIE CONSTANTIN: "Dupa 29 de ani de exil, prima cetatenie a fost pentru mine cea de Cetatean de Onoare al Botosanilor"
"Am devenit ruda cu Botosanii in ziua de 15 ianuarie 2003, cand am devenit ditamai Cetatean de Onoare al orasului, ca noi toti, de altfel. La mine era insa mult mai miscator, aproape zguduitor ce mi se intampla. Veneam dupa o sedere de 29 de ani in exil in Franta si ma intorsesem in tara brusc definitiv. Abia daca aveam actele romanesti facute si prima cetatenie a fost pentru mine cea de cetatean de onoare de la Botosani, si apoi cetatenia romana".
ADRIAN POPESCU: Eminescu era mereu langa Sfanta Scriptura!
"Pentru mine, Botosanii, alaturi de Blaj, reprezinta doua orase cu energie spirituala romaneasca unificatoare.
Ceea ce a facut Botosaniul este un semn eminescian, o idee eminesciana tot a unitatii si al constructiei spirituale. De aici a pornit o idee a lui Gellu Dorian si a primarului Catalin Flutur de a uni poeti din diferite generatii, din diferite privindcii, de a da o unitate spirituala a acestui semn eminescian.
Imi amintesc mereu ca in Bucovina de unde vin, din partea tatalui, Eminescu era mereu pe o policioara alaturi de Sfanta Scriputra, el era cel care in momente grele sau fericite, cartea lui era deschisa cu o emotie care a ramas pana la noi si sper sa ramana vesnic".
DORIN TUDORAN: "Am fost convocat la Lotul National de Poezie!"
"In drum spre Botosani, de la Washington venind, m-am oprit pentru cateva zile la Bucuresti. Am fost intrebat de ce vin inca o data in Romania. Am raspuns ca am fost inca o data convocat la Lotul National de Poezie. Este o mare cinste pentru orasul dumneavoastra, intr-o perioada in care cultura a devenit ceva de care ne putem lipsi, ca antrenorul acestui lot de Poezie, Mihai Eminescu, a hotarat in fiecare an ca un mic cantonament de cateva zile sa fie organizat aici.
Este o echipa fara titulari si fara rezerve, dar toti titularii acestei echipe au foarte mari rezerve in legatura cu ideea de glorie. Rolul meu este de a preda mai departe iluzoria banderola de capitan de echipa pentru un an de zile, cum mi-a fost predata mie anul trecut.
Ii voi spune in acel moment celui care va prelua aceasta banderola sa fie mandru ca o primeste de la mine, de la noi toti, ca sunt sau nu mai sunt, si sa o predea la anul, cu aceeasi bucurie cu care i-o dam noi astazi.
Ideea cheie aici este ca, dintre toate actiunile omenesti, cultura se face prin includere, nu prin excludere".
GALA DE DECERNARE A PREMIILOR NATIONALE DE POEZIE MIHAI EMINESCU, BOTOSANI 2011, a fost transmisa in direct pe internet de www.evenimenteindirect.ro, unde este disponibila si inregistrarea evenimentului.
