Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani, instituţie de cultură aflată sub patronajul Consiliului Judeţean Botoşani, organizează Festivalul Tarafurilor "Constantin Lupu".
AcÅ£iunea culturală aflată la cea de a II-a ediÅ£ie va avea loc vineri, 19 mai 2017, ora 18.00, în municipiul BotoÅŸani, Pietonalul Unirii, în faÅ£a Cinematografului Unirea.
Tarafuri renumite din Vaslui, Bacău, Suceava ÅŸi BotoÅŸani vor oferi spectacole extraordinare în memoria violonistului, dirijorului, profesorului Constantin Lupu care a trăit pentru a culege, transcrie ÅŸi salva adevărata muzică tradiÅ£ională, lăsând o zestre inestimabilă Muzeului NaÅ£ional al Ţăranului Român prin proiectele: Muzica veche din Moldova de Sus, Muzica de petrecere a evreilor din BotoÅŸani ÅŸi alte proiecte preÅ£ioase.
CONSTANTIN LUPU - 66
Constantin Lupu ar fi împlinit pe 19 mai anul acesta 66 de ani. Proaspăt absolvent al Conservatorului de muzică din IaÅŸi a fost repartizat în 1975 la Centrul JudeÅ£ean de Îndrumare a CreaÅ£iei Populare ÅŸi a MiÅŸcării Artistice de Masă BotoÅŸani, aÅŸa cum se numea pe atunci fosta Casă a CreaÅ£iei ÅŸi cum se numeÅŸte acum, Centrul JudeÅ£ean pentru Conservarea ÅŸi Promovarea Culturii TradiÅ£ionale.
A lucrat aproape 38 de ani confundându-se cu instituÅ£ia căreia i-a dus faima în Å£ară ÅŸi în lume. În 1977 a înfiinÅ£at Taraful Datina, care-i avea în componenţă, la început, pe lângă virtuozul care era Constantin Lupu, ÅŸi pe Cristian Spânu, la fluier, Mircea Antoneac, la vioară, Mihai Cojocaru, la contrabas, Constantin Bădean, la braci ÅŸi Constantin Negel, la cobză. Au mai colaborat sub bagheta lui Constantin Lupu, care-ÅŸi obÅ£inuse ÅŸi dirijoratul, Aurel Amarandei, la fluier, Adrian Cântec, la acordeon, C. Sfrangeu la contrabas, ÅŸi alÅ£ii. Între 1981 ÅŸi 1985 Taraful Datina a înregistrat două LP-uri ÅŸi peste 100 de piese folclorice culese de Constantin Lupu, intrate în fonoteca de aur a Radiodifuziunii Române.
A colaborat cu mari folcloriÅŸti, etnologi, dirijori ÅŸi realizatori TV, de la Emilia ComiÅŸel la SperanÅ£a Rădulescu, de la Constantin Arvinte la Ioan Cobâlă, de la Mărioara Murărescu la Vasile Pohoaţă, ori cu cercetători autentici cum au fost I.H. Ciubotaru, Pavel Delion sau Narcisa Åžtiucă.
Devenit director al Centrului JudeÅ£ean pentru Conservarea ÅŸi Promovarea Culturii TradiÅ£ionale BotoÅŸani, în februarie 1990, a condus instituÅ£ia aceasta timp de ÅŸapte ani, aducând-o, împreună cu colectivul de atunci, subordonat metodic ÅŸi financiar Ministerului Culturii, prin Inspectoratul JudeÅ£ean pentru Cultură BotoÅŸani, ÅŸi Centrului NaÅ£ional pentru Conservarea ÅŸi Promovarea Culturii TradiÅ£ionale, între primele trei instituÅ£ii de cercetare ÅŸi promovare a folclorului din Å£ară. Succesele Tarafului Datina ÅŸi ale Ansamblului de dansuri cu acelaÅŸi nume, condus de regretatul Vasile Andriescu ÅŸi el salariat al instituÅ£iei, ambele ale Centrului JudeÅ£ean pentru Conservarea ÅŸi Promovarea Culturii TradiÅ£ionale BotoÅŸani, au făcut cunoscut în Å£ară ÅŸi peste hotare, din Europa în Asia, din Africa până în America, folclorul muzical autentic din arealul judeÅ£ului BotoÅŸani, parte a Ţării de Sus.
Mari manifestări de răsunet, iniÅ£iate sau continuate de Constantin Lupu, cum ar fi Festivalul-concurs naÅ£ional de muzică uÅŸoară „MărÅ£iÅŸor”, „Serbările pădurii”, „Holda de Aur”, „Satule, mândră grădină”, „Cântec ÅŸi joc pe Valea Prutului”, „Datini ÅŸi obiceiuri de iarnă” ÅŸi altele, sunt mărci care poartă amprenta profesionalismului de care a dat dovadă.
În privinÅ£a cercetării arealului folcloric al judeÅ£ului BotoÅŸani, de la culegerea a sute ÅŸi sute de piese muzicale, de joc ÅŸi cântec, până la transcrierea minuÅ£ioasă, în detaliu a acestora, apoi orchestraÅ£ii de care s-au folosit de cele mai multe ori trecându-i contribuÅ£ia în anonimat, mari orchestre de muzică populară, Constantin Lupu va fi menÅ£ionat, din păcate, în istoria tradiÅ£iilor culturale ale locului ca ultimul profesionist adevărat, care ÅŸi-a sacrificat timpul ÅŸi sănătatea întru a îmbogăţi o zestre pe care puÅ£ini ÅŸtiu acum să i-o aprecieze aÅŸa cum se cuvine.
Risipitor, cum l-am ÅŸtiut chiar din momentul când a sosit la BotoÅŸani din aula conservatorului ieÅŸean, renunÅ£ând la locurile natale din GdinÅ£ii NeamÅ£ului, Constantin Lupu s-a dăruit în totalitate profesiei sale, muzicii populare, pentru care avea un cult aparte, de la care nu putea fi abătut. Din această risipă a rămas această zestre pe care trebuie să o folosim la nivelul impus de el ÅŸi să o păstrăm ca un eÅŸantion de acurateÅ£e ÅŸi marcă identitară a culturii noastre tradiÅ£ionale.
Copia CD-ului Muzică veche din Moldova de Sus, realizată acum de instituÅ£ia la care a lucrat ÅŸi care ar trebui să-i poarte numele, readuce în atenÅ£ia iubitorilor de folclor autentic piese culese, transcrise ÅŸi interpretare de el împreună cu cîÅ£iva membri ai Tarafului Datina, precum: Hora lui NemÅ£anu, Hora boierească a lui Toader Å¢întă, Sârba cu corzi încălecate din AlbeÅŸti, ori Sârba din Prisăcani sau Ţărăneasca de pe Siret, care, ascultate acum, scot în evidenţă virtuozitatea violonistului Constantin Lupu.
Este doar un început de gest care se adaugă la o a doua ediÅ£ie a Festivalului zonal de tarafuri, care-i poartă numele, festival organizat de instituÅ£ia la care acesta a lucrat, cum am spus, timp de aproape 38 de ani.
Incercăm, şi sperăm să şi reuşim să arătăm măcar acum, preţuirea şi respectul omagiindu-i numele şi munca de o viaţă prin acest festival. (Gellu DORIAN)
Comunicat de presa