Fondatorul Tarafului Datina a fost depus la Biserica Roseti din municipiul Botosani, iar la ora 12:00 cortegiul funerar a pornit spre cimitirul Pacea, acolo unde Constantin Lupu isi va dormi somnul de veci.
Alaturi de familia indoliata au fost poetul Gellu Dorian, fostul director al Rapsozilor, Ioan Cobala, si multi alti oameni din cultura botosaneana.
In sedinta de Consiliu Local de astazi, s-a tinut un moment de reculegere in memoria artistului Constantin Lupu, care s-a stins din viata duminica, 27 octombrie, dupa o scurta suferinta.
Despre Constantin Lupu
Născut în ziua de 19 mai 1951, în satul Gâdinţi, comuna Sagna, judeţul Neamţ, Constantin Lupu a absolvit scoala primara în satul natal, iar cursurile liceale le-a urmat şi absolvit la Liceul "Roman Vodă" din Roman, secţia umanistă. Din timpul liceului s-a remarcat ca un talent deosebit, urmând în paralel şi cursurile de vioară, clasele I-VIII, la Şcoala de muzică din Roman. În perioada 1971-1975 a urmat cursurile Conservatorului de muzică "George Enescu" din Iaşi, Facultatea de Compoziţie şi Muzicologie, secţia Pedagogie, pe care le absolvă în 1975, fiind licenţiat ca profesor de muzică.
Din 1975 a fost angajat la Centrul Judeţean de Îndrumare a Creaţiei Populare şi a Mişcării Artistice de Masă Botoşani (actualmente Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani), ca metodist la compartimentul muzică, la care a lucrat fără întrerupere până la scoaterea sa la pensie înainte de termen, în luna aprilie 2012. Activitatea lui profesională se confundă cu instituţia la care a lucrat treizeci şi şapte de ani, cu tot ceea ce a însemnat folclorul muzical din judeţul Botoşani pe care l-a cercetat cu extremă atenţie şi dăruire.
.jpg)
La doar trei ani de la angajare, înfiinţează în cadrul instituţiei Taraful "Datina", alături de coregraful Vasile Andriescu, care a pus bazele Ansamblului de dansuri "Datina", ambele unele dintre cele mai redutabile formaţii de gen din ţară, cunoscute imediat şi peste hotare, realizând nenumărate turnee, imprimări şi înregistrări.
A colaborat la realizarea câtorva culegeri de folclor din judeţul Botoşani, alături de nume ca Pavel Delion, Dumitru Chiriac şi Gheorghe Cojocaru, fiind apreciat de Emilia Comişel, Constantin Arvinte, Speranţa Rădulescu, Şerban Lupu şi alţii. Pentru activitatea lui remarcabilă în fruntea Tarafului "Datina" i s-a conferit Premiul "Ethnos" de către Fundaţia Culturală "Ethnos" Bucureşti.
În 1981 şi 1985 realizează cu acest taraf două discuri Electrecord şi înregistrează peste 100 de piese care se află în fonoteca Radiodifuziunii române.
În colaborare cu Muzeul Ţăranului Român şi Fundaţia "Al. Tzigara-Samurcaş" a realizat în anul 2001 caseta audio "Muzica veche din Moldova de Sus". A realizat un CD "Datina-25", iar împreună cu Şerban Lupu, celebrul muzician român din America, a realizat o serie de înregistrări de mare virtuozitate.
De asemenea, împreună cu câţiva rapsozi din judeţul Botoşani şi coordonaţi de etnomuzicologul Speranţa Rădulescu a realizat o cercetare asupra muzicii Kletzmer, imprimată pe un CD, care a avut un mare succes în ţară şi străinătate.
A colaborat cu nenumăraţi artişti, atât la festivalurile pe care le-a organizat ca activitate la instituţia la care a lucrat, de la "Mărţişor dorohoian" la "Satule, Mîndră grădină" sau "Serbările Pădurii", "Holda de aur", "Datini şi obiceiuri de iarnă", cât şi în alte domenii, cum ar fi cele în care a realizat muzica unor spectacole, cum ar fi "Cetăţeni de onoare ai poeziei", regizat de actorul Ion Caramitru.
Cele două culegeri de "Folclor muzical din Judeţul Botoşani", realizate ca urmare a cercetării în cadrul instituţiei la care a lucrat timp de treizeci şi şapte de ani, întregesc activitatea acestui profesionist în adevăratul sens al cuvântului.
Plecarea lui atât de timpurie dintre noi înseamnă o mare pierdere nu numai pentru cultura botoşăneană, ci pentru cultura muzicală a ţării.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!