Fondatorul Tarafului Datina a fost depus la Biserica Roseti din municipiul Botosani, iar la ora 12:00 cortegiul funerar a pornit spre cimitirul Pacea, acolo unde Constantin Lupu isi va dormi somnul de veci.
Alaturi de familia indoliata au fost poetul Gellu Dorian, fostul director al Rapsozilor, Ioan Cobala, si multi alti oameni din cultura botosaneana.
In sedinta de Consiliu Local de astazi, s-a tinut un moment de reculegere in memoria artistului Constantin Lupu, care s-a stins din viata duminica, 27 octombrie, dupa o scurta suferinta.
Despre Constantin Lupu
Născut în ziua de 19 mai 1951, în satul GâdinÅ£i, comuna Sagna, judeÅ£ul NeamÅ£, Constantin Lupu a absolvit scoala primara în satul natal, iar cursurile liceale le-a urmat ÅŸi absolvit la Liceul "Roman Vodă" din Roman, secÅ£ia umanistă. Din timpul liceului s-a remarcat ca un talent deosebit, urmând în paralel ÅŸi cursurile de vioară, clasele I-VIII, la Åžcoala de muzică din Roman. În perioada 1971-1975 a urmat cursurile Conservatorului de muzică "George Enescu" din IaÅŸi, Facultatea de CompoziÅ£ie ÅŸi Muzicologie, secÅ£ia Pedagogie, pe care le absolvă în 1975, fiind licenÅ£iat ca profesor de muzică.
Din 1975 a fost angajat la Centrul JudeÅ£ean de Îndrumare a CreaÅ£iei Populare ÅŸi a MiÅŸcării Artistice de Masă BotoÅŸani (actualmente Centrul JudeÅ£ean pentru Conservarea ÅŸi Promovarea Culturii TradiÅ£ionale BotoÅŸani), ca metodist la compartimentul muzică, la care a lucrat fără întrerupere până la scoaterea sa la pensie înainte de termen, în luna aprilie 2012. Activitatea lui profesională se confundă cu instituÅ£ia la care a lucrat treizeci ÅŸi ÅŸapte de ani, cu tot ceea ce a însemnat folclorul muzical din judeÅ£ul BotoÅŸani pe care l-a cercetat cu extremă atenÅ£ie ÅŸi dăruire.
.jpg)
La doar trei ani de la angajare, înfiinÅ£ează în cadrul instituÅ£iei Taraful "Datina", alături de coregraful Vasile Andriescu, care a pus bazele Ansamblului de dansuri "Datina", ambele unele dintre cele mai redutabile formaÅ£ii de gen din Å£ară, cunoscute imediat ÅŸi peste hotare, realizând nenumărate turnee, imprimări ÅŸi înregistrări.
A colaborat la realizarea câtorva culegeri de folclor din judeÅ£ul BotoÅŸani, alături de nume ca Pavel Delion, Dumitru Chiriac ÅŸi Gheorghe Cojocaru, fiind apreciat de Emilia ComiÅŸel, Constantin Arvinte, SperanÅ£a Rădulescu, Åžerban Lupu ÅŸi alÅ£ii. Pentru activitatea lui remarcabilă în fruntea Tarafului "Datina" i s-a conferit Premiul "Ethnos" de către FundaÅ£ia Culturală "Ethnos" BucureÅŸti.
În 1981 ÅŸi 1985 realizează cu acest taraf două discuri Electrecord ÅŸi înregistrează peste 100 de piese care se află în fonoteca Radiodifuziunii române.
În colaborare cu Muzeul Ţăranului Român ÅŸi FundaÅ£ia "Al. Tzigara-SamurcaÅŸ" a realizat în anul 2001 caseta audio "Muzica veche din Moldova de Sus". A realizat un CD "Datina-25", iar împreună cu Åžerban Lupu, celebrul muzician român din America, a realizat o serie de înregistrări de mare virtuozitate.
De asemenea, împreună cu câÅ£iva rapsozi din judeÅ£ul BotoÅŸani ÅŸi coordonaÅ£i de etnomuzicologul SperanÅ£a Rădulescu a realizat o cercetare asupra muzicii Kletzmer, imprimată pe un CD, care a avut un mare succes în Å£ară ÅŸi străinătate.
A colaborat cu nenumăraÅ£i artiÅŸti, atât la festivalurile pe care le-a organizat ca activitate la instituÅ£ia la care a lucrat, de la "MărÅ£iÅŸor dorohoian" la "Satule, Mîndră grădină" sau "Serbările Pădurii", "Holda de aur", "Datini ÅŸi obiceiuri de iarnă", cât ÅŸi în alte domenii, cum ar fi cele în care a realizat muzica unor spectacole, cum ar fi "Cetăţeni de onoare ai poeziei", regizat de actorul Ion Caramitru.
Cele două culegeri de "Folclor muzical din JudeÅ£ul BotoÅŸani", realizate ca urmare a cercetării în cadrul instituÅ£iei la care a lucrat timp de treizeci ÅŸi ÅŸapte de ani, întregesc activitatea acestui profesionist în adevăratul sens al cuvântului.
Plecarea lui atât de timpurie dintre noi înseamnă o mare pierdere nu numai pentru cultura botoşăneană, ci pentru cultura muzicală a ţării.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!
