Inginerul Neculai Dulceanu administrează o fermă de 600 de hectare, arabil și pășune, în comuna Hăneşti, județul Botoșani, acesta fiind unul dintre fermierii ale căror culturi au fost afectate de Macrophomina phaseolina, o ciupercă ce a decimat câmpurile de sfeclă de zahăr.
Zeci de fermieri din zona Moldovei care au cultivat sfeclă de zahăr în 2024 au rămas cu recoltele pe câmp din cauza unei ciuperci periculoase – Macrophomina phaseolina (Putregaiul de cărbune).
Fabrica Agrana a decis să nu mai preia sfecla rămasă de la fermieri, iar unul dintre cei mai afectați producători este și Neculai Dulceanu.
Seceta și arșița din ultimii doi ani însă au adus probleme noi în ferma botoșăneanului, căldura excesivă activând o ciupercă din sol care afectează puternic cultura de sfeclă de zahăr și nu are ”leac”.
”Eu am cultivat sfeclă de zahăr din 2011, an de an, fără întrerupere. Dar campaniile 2023 și 2024 ne-au pus capac pentru că am avut atacurile masive Macrophomina phaseolina, o ciupercă ce duce la putrezirea plantelor. În 2024 am avut sfeclă pe 46 de hectare și toate au fost afectate într-o anumită măsură. Am recoltat într-adevăr undeva la vreo 15 hectare de pe care am cules manual, am sortat manual, ca să pot preda la fabrică cel puțin cantitatea minimă pentru Sprijinul Cuplat Vegetal (SCV) pentru că o condiție obligatorie este să predăm 26,4 tone la hectar. Dar bineînțeles că am avut proces verbal de calamitate cu o proporție de 70% și raportând acest procent eu a trebuit să predau undeva la 400 de tone pentru 46 de hectare. Deci atât mi-a luat fabrica, restul au rămas în pământ pentru că efortul pentru recoltat și sortat manual este unul enorm, atât fizic cât și financiar. Pentru că sfecla de zahăr a fost afectată în anumite proporții și efectiv ar trebui luată fiecare plantă și verificată, pentru că ce era putregai peste 15% nu putea fi procesată”, a spus Neculai Dulceanu pentru Agrointel.
Fermierul a estimat că pierderile pe care le-a adus Macrophomina phaseolina în ferma sa în ultimii doi ani se ridică la circa 190.000 de euro. ”Acum doi ani de zile, deci în 2023 paguba a fost de 100.000 de euro iar în 2024 de circa 80.000- 90.000 de euro. Pentru 2024 am decis să renunț să mai recoltez pentru că probabil mai cheltuiam vreo 40.000 de euro să culegem manual și pentru ce? Să iau 10.000 de euro? Vă dați seama că efortul ar fi fost uriaș, ca să iei manual sfeclă cu sfeclă, să o alegi și să o predai îți trebuie oameni. Oamenii trebuie plătiți. Eu de unde aveam să iau bani? Eu încasam mai puțin bani pe sfeclă decât trebuia să plătesc oamenii. E vorba de eficiența economică. Deci de asta nu am mai recoltat”, a mai spus fermierul.
Fermierul din județul Botoșani spune că pe cele 46 de hectare care au fost cultivate cu sfeclă va pune cel mai probabil porumb, acesta fiind nevoit să evite culturi precum floarea-soarelui și soia care sunt de asemenea atacate de Macrophomina phaseolina.