O parte din firmele de tradiţii, altele în insolvenţă şi prea puţine firme noi care au reuşit să ajungă la acest statut. Finanţele cataloghează Marii Contribuabili după trei indicatori: cifra de afaceri, în proporţie de 50%, volumul obligaţiilor fiscale, în proporţie de 30% şi volumul cheltuielilor cu personalul, diferenţa de 20%.
Tot din punct de vedere fiscal, aceşti agenţi economici sunt gestionaţi direct de structurile centrale ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, ceea ce înseamnă că banii din contribuţii se duc direct la Bucureşti.
Gheorghe Sorescu: "Afacerile se fac pe bani şi totul se gândeşte în jurul profitului"
Marii contribuabili sunt din diferite domenii de activitate plecând de la comerţ, agricultură, industrie, textil până la servicii.
Economiştii spun că numărul marilor contribuabili de la nivelul judeţului este foarte mic şi dacă ar fi dublu, tot nu ar fi suficient. Mai mult decât atât, cel mai elocvent exemplu este sectorul public. Cel mai mare angajator din judeţ este Spitalul Judeţean Mavromati, cu peste 2000 de salariaţi, în condiţiile în care într-o economie dezvoltată, sectorul privat ar trebui să depăşească cu mult pe cel public.
„Noi suntem un judeţ de talie medie, dar sunt puţini. Drept dovadă este că din totalul angajaţilor, mai mult de jumătate sunt în zona publica. Cel mai mare angajator este Spitalul Judeţean Mavromati. Asta înseamnă că facem servicii de asistenţă medicală, nu de dezvoltare economică. Chiar şi cei mari contribuabili au puţini angajaţi. Şi dublarea numărului contribuabililor ar fi insuficient la potenţialul judeţului. Botoşaniul nu este atractiv pentru că mediul de afaceri nu este la nivelul la care ar trebui să fie. Afacerile se fac pe bani şi totul se gândeşte în jurul profitului. În momentul în care cineva vine la Botoşani se gândeşte cât îl costă transportul, ce facilităţi are. Noi încă suntem atractivi în domeniul agricol, dar infrastructura este dezastroasă”, a declarat Gheorghe Sorescu, economist.
Principala problemă identificată de specialişti pentru atragerea marilor companii şi dezvoltarea celor prezent deja pe piaţa locală o reprezintă infrastructura. Ar trebui investiţii în infrastructura rutieră, feroviară şi utilităţi. Un alt aspect ce ar atrage investiţii ar fi oferirea de către autorităţile locale a unor facilităţi fiscale, cum ar fi reduceri de taxe şi impozite locale.
În guvernarea trecută s-a încercat crearea unor parcuri industriale, însă ideea nu a funcţionat. Autorităţile au reuşit să facă doar o firmă în acest sens, câţiva angajaţi şi singurul proiect pus în practică a fost o piaţa la demisolul Uvertura Mall, ce a fost închisă la puţin după un an de funcţionare.
Poziţia geografică a judeţului este văzută ca un alt mare dezavantaj. Graniţele cu Ucraina şi Moldova, state în afara UE au adus mai multe deservicii decât avantaje.
Fosta conducere a Consiliului Judeţean a menţionat că în urmă cu 3 ani nişte investitori japonezi voiau să deschidă o fabrică de cablaje auto, însă au ajuns să investească la Brăila, deşi au fost tentaţi de Botoşani, invocând atunci probleme din Ucraina.
Faptul că Botoşaniul nu face parte dintr-o zonă defavorizată a UE, deşi este cotat ca a doua cea mai săracă zonă a Uniunii este un alt mare dezavantaj identificat.
Valeriu Iftime: "Există o lipsă de comunicare între oamenii de afaceri din Botoşani"
Oamenii de afaceri spun că economia judeţului este una dintre cele mai slabe, la nivelul ţării. Aceştia motivează că judeţul nu are un „istoric” cu mari firme şi mari investiţii şi invocă la fel condiţiile precare la nivel de transport. Factorul politic este văzut ca unul dintre principalii responsabili pentru lipsa investiţiilor, însă tot el ar putea fi soluţia.
Valeriu Iftime are trei firme desemnate drept Mari Contribuabili, Elsaco Electronic, Elsaco Energi şi Elsaco Engineering, şi a fost numit la finele anului trecut preşedintele Camerei de Comerţ. Acesta invocă şi o lipsă de comunicare între oamenii de afaceri la nivel local. Una dintre primele sale acţiuni programate este o întâlnire, stabilită la jumătatea lunii februarie, cu oamenii de afaceri la Camera de Comerţ. Concluziile acestei întrevederi ar urma să ajungă în atenţia oamenilor politici pentru a crea iniţiative legislative.
„Nu am avut nici un om politic până acum care să spună vreau sau încercăm acţiuni pentru crearea de noi locuri de muncă. Nu primăria în sine, nu un senator sau deputat, ci prin activităţi de lobby să atragem investiţii în zonă. Sunt rezervat vizavi de viitor. Eu sunt optimist numai atunci când oamenii care ne reprezintă au abilităţi de manager. La ora actuala nu cred că oamenii politici sunt capabili să promoveze într-o aşa manieră zona încât noi să avem un câştig pe viitor.
Pe de altă parte sunt convins că lumea nu merge înapoi, ci merge înainte. Aştept ca tinerii care au viziune şi potenţial să intre în politică şi să creeze un mediu concurenţial. Avem 5-6 oamenii în Parlament care să fie consultaţi. Nu critic, doar măsor. Pe de altă parte, există în primul rând o lipsă de comunicare între oamenii de afaceri din Botoşani. Nu există o colaborare între marile firme din Botoşani. Eu aş încerca să fac acest lucru prin Camera de Comerţ. Să creez o platformă de discuţii pentru că nu suntem concurenţi toţi, noi putem să ajutăm reciproc doar recomandându-ne.
Orice firmă mare care vine în Botoşani aduce şi beneficii adiacente. Orice investiţie mare aduce un câştig nu numai celui care o face ci şi celorlalţi oameni de afaceri mai mici care au afaceri colaterale. Rolul Camerei de Comerţ rămâne în continuare cel de a duce ideile oamenilor de afaceri, de a interfaţa cu mediul politic şi a genera iniţiative legislative. Vreau mai întâi să am o discuţie cu oamenii de afaceri din Botoşani, să văd care sunt aşteptările mediului de afaceri. Dacă am cunoştinţă de nevoile lor voi încerca să găsesc căile de a promova aceste interese”, a spus Valeriu Iftime.
Dezamăgirea oamenilor de afaceri vine în contextul în care Botoşaniul are pentru prima dată în istorie un europarlamentar, Mihai Ţurcanu. Deocamdată iniţiativele acestuia nu au avut impact asupra mediului economic local.
Conform datelor publicate de ANAF, la nivelul judeţului Botoşani, marii contribuabili sunt:
Doly Com(procesarea carnii)
Electro Alfa International (producator de echipamente electrice si confectii metalice)
Elsaco Electronic (servicii pentru consultanta, proiectare si executie lucrari si exploatare pentru instalatii termoenergetice)
Elsaco Energy (furnizor energie electrică)
Elsaco Engineering (lucrari de instalatii pentru constructii)
Formens (fabricarea articolelor de imbracaminte)
Greif Flexibles Romania (fabricarea articolelor de ambalaj din material plastic)
Grupul de distribuţie Eta (comerţ)
Rolana Tex (producător de fire şi fibre din lână)
Tehnic Asist (construcţii)
Victor Construct (construcţii)
Comcereal (cultivarea cerealelor)
Agromec Stăuceni SA (creşterea bovinelor)
Alfa Land (imobiliare)
Victor LDC Imobiliare (imobiliare)
Elsaco Esco (Activitati de inginerie si consultanta tehnica legate de acestea)
Mindo SA(industria extractiva)