Pe 14 octombrie, Biserica Ortodoxă o prăznuiește pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, ocrotitoarea Moldovei și una dintre cele mai iubite sfinte din întreaga Ortodoxie. Moaștele sale se află de peste trei secole la Iași, în Catedrala Mitropolitană, iar de hramul din octombrie orașul devine cel mai mare centru de pelerinaj din România: sute de mii de credincioși, mulți dintre ei porniți și din județul Botoșani, stau ore în șir la rând pentru câteva clipe de rugăciune. Noaptea de 13 spre 14 octombrie este socotită cea mai importantă a hramului.
Vinerea Mare de Toamnă
În credința populară, Sfânta Parascheva este numită „Vinerea Mare de Toamnă” sau „Vinerea celor 12 vineri”. Ziua este marcată cu cruce roșie în calendar și, deși este sărbătoare mare, se ține cu post: nu se mănâncă produse de origine animală, iar mulți credincioși postesc și în zilele dinainte, rugându-se pentru sănătate și liniște în familie.
Pomana cu colac, pâine din grâu nou și must
Sfânta Parascheva este și zi de pomenire a celor adormiți. Tradiția cere să se dea de pomană pâine din grâul nou al toamnei și must, simboluri ale roadelor binecuvântate. Gospodinele pregătesc colaci pe care îi împart celor nevoiași „pentru sufletul celor adormiți”; în multe sate, colacii sunt duși mai întâi la biserică, sfințiți, și abia apoi dați mai departe, alături de mere, struguri sau plăcinte.
Colacul rămâne, așadar, în inima acestei zile. Gospodinele din Botoșani care nu mai coc acasă îi găsesc gata pregătiți, după rețete tradiționale, la Vatra Domnească, fabrica de pâine din Botoșani: colaci simpli sau cu decor, alături de pâinea proaspătă de fiecare zi, în cele 14 magazine proprii din municipiu și din județ.
Ce nu se face de Sfânta Parascheva
Ca în orice zi cu cruce roșie, tradiția spune că nu se spală, nu se calcă și nu se fac treburi grele în gospodărie, pentru a fi feriți de boli și necazuri. O superstiție veche cere ca printre bucatele date de pomană să nu se afle alimente „cu cruce” în miez: nuci, castraveți sau pepene. Ziua este socotită, în același timp, una a iertării și a împăcării: supărările se lasă deoparte, iar vorbele urâte nu își au locul.
Îngroparea verii
Pentru ciobani și comunitățile pastorale, 14 octombrie înseamnă „îngroparea verii”: turmele coboară de la munte, iar gospodăriile se pregătesc de iarnă. Tot acum bătrânii citesc vremea: dacă plouă de Sfânta Parascheva, iarna va fi blândă, iar cum este ziua sfintei, așa va ține până la Sfântul Dumitru. Până atunci, masa de 14 octombrie rămâne una a esențialului de toamnă: colac, pâine din grâu nou și o cană de must, împărțite cu cei de lângă noi.